Decizie neașteptată pe piața energiei. O investiție de un miliard de euro schimbă harta gazelor
Croația și Statele Unite au bătut palma pentru o extindere masivă a infrastructurii de gaze din Balcani. Mutarea amenință direct obiectivele climatice ale Uniunii Europene și leagă regiunea de combustibilii fosili pe termen lung.
REZUMAT:
- Croația și SUA au semnat un acord major pentru extinderea rețelelor de gaze naturale.
- Proiectul principal costă peste un miliard de euro și va lega rețeaua croată de Bosnia.
- Decizia provoacă tensiuni uriașe cu Bruxellesul privind regulile pieței europene.
Banii americani redesenează piața gazelor
Acordul a fost parafat miercuri, la Dubrovnik.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, și premierul croat Andrej Plenković au semnat documentele care prevăd investiții uriașe. Oficialul trimis de administrația Trump a descris momentul drept o nouă eră de cooperare între Statele Unite și țările din Europa Centrală și de Est. Totul face parte dintr-o strategie clară a Zagrebului de a elimina complet petrolul și gazele rusești, respectând directivele europene apărute după declanșarea războiului din Ucraina. Mai exact, Croația a pompat deja bani grei în terminalul plutitor de gaze naturale lichefiate de pe insula Krk. Facilitatea a fost inaugurată în 2021 și alimentează în prezent capitala, dar și țări din sud-estul Europei precum Italia, Bosnia și Serbia.
„Aceste parteneriate sunt înrădăcinate în sprijinul nostru reciproc pentru o agendă de suplimentare a energiei, mai multe locuri de muncă, mai multe oportunități și mai multe investiții. Toate acestea sunt evidențiate de acordurile de miliarde de dolari semnate astăzi”, a declarat secretarul american al Energiei, Chris Wright.
Liderul croat a justificat parteneriatul cu americanii prin nevoia de securitate energetică. Contextul geopolitic este extrem de tensionat de războiul din Iran și de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz. În acest moment, 67% din gazele naturale lichefiate importate de Zagreb provin direct de la Washington. Aceste volume acoperă atât consumul intern, cât și livrările către alți operatori din regiune.
Proiectul care sfidează regulile de la Bruxelles
Piesa de rezistență a noii înțelegeri este gazoductul Interconectarea Sudică.
Zagrebul a ajuns la un acord cu Bosnia pe marginea summitului Inițiativei celor Trei Mări pentru a construi această conductă mult discutată. Traseul va lega Bosnia de rețeaua croată de gaze și de terminalul de pe insula Krk. Oficialii americani văd mutarea ca pe o victorie absolută care va rupe dependența istorică a Bosniei de gazul rusesc. Wright a adăugat că națiunile care urmăresc politici energetice de bun simț vor avea un viitor extrem de luminos.
Dar amploarea proiectului a stârnit furie la nivel înalt. Costurile sunt estimate la mult peste un miliard de euro. Oficialii europeni se tem că rolul proeminent acordat unui investitor non-european intră în conflict direct cu regulile pieței UE. Bruxellesul privește cu îngrijorare cum această mișcare ar putea complica drumul Bosniei spre aderare.
Factura uriașă plătită de cetățeni
Pentru cetățeanul de rând, aceste decizii se traduc prin riscuri financiare majore pe termen lung și facturi imprevizibile.
Organizațiile de mediu avertizează că guvernele din Balcanii de Vest sunt împinse să construiască infrastructură scumpă, care va crește dependența de energia de import. O declarație comună condusă de Centrul Aarhus și rețeaua CEE Bankwatch arată că regiunea se va umple de noi interconectori transfrontalieri și centrale pe gaze. Astfel de proiecte blochează banii contribuabililor în tehnologii poluante și agravează poluarea mediului, exact în momentul în care Europa forțează trecerea la energie verde. Or, o infrastructură masivă de gaze contrazice direct planurile de decarbonizare.
Construcția noilor rețele ar putea dura cel puțin un deceniu.
„În mijlocul unei noi crize a combustibililor fosili, este de necrezut că guvernele încă planifică noi conducte de gaze și centrale electrice. Acestea ar costa miliarde, chiar înainte de a include costurile gazului, și ar ajunge probabil active blocate sau puternic subvenționate de contribuabili”, a avertizat Pippa Gallop de la organizația CEE Bankwatch Network.
