Rusia a atacat Kievul cu 73 de rachete și peste 600 de drone. Ce pagube a provocat după convorbirea Trump Putin

Rusia a lansat în noaptea de după convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin un atac masiv asupra Kievului, soldat cu cel puțin patru morți și 28 de răniți, potrivit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Bombardamentul a avariat și Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pecerska, sit inclus din 1990 în patrimoniul mondial UNESCO.

Dincolo de anunț, amploarea loviturii arată o nouă treaptă a presiunii asupra capitalei ucrainene: 73 de rachete și peste 600 de drone cu rază lungă de acțiune, lansate de Rusia și îndreptate în principal spre Kiev, potrivit forței aeriene a Ucrainei. Este al treilea atac major de noapte asupra Kievului din ultima lună, semn că frecvența și intensitatea loviturilor au crescut față de săptămânile anterioare.

Atacul lovește civili, infrastructură și un simbol religios vechi de aproape 1.000 de ani

Peste 50 de locuri au fost avariate în oraș, iar 140.000 de gospodării au rămas fără electricitate, au anunțat autoritățile din Kiev. Pentru locuitori, cifra înseamnă mai mult decât o statistică: întreruperi de curent în plină escaladare a bombardamentelor și un nou val de pagube materiale, după ce capitala fusese deja vizată repetat în ultima lună.

Iar lovirea Catedralei Adormirii Maicii Domnului adaugă o miză care depășește bilanțul uman imediat. Biserica face parte din Lavra Pecerska, complex monahal ridicat deasupra râului Nipru, cu o istorie care coboară până în secolul al XI-lea. Afectarea unui sit UNESCO înseamnă că ținta nu mai este doar infrastructura urbană, ci și patrimoniul cultural și religios al Ucrainei.

Flăcări au fost observate și pe acoperișul complexului muzeal Mystetskyi Arsenal din apropiere, din Kiev, care găzduise la sfârșitul lunii mai cel mai mare târg de carte din Ucraina. Faptul că au fost atinse, în aceeași noapte, atât o catedrală istorică, cât și un spațiu cultural contemporan întărește acuzația Kievului că identitatea culturală ucraineană este lovită odată cu zonele rezidențiale.

Sincronizarea cu apelul Trump-Putin pune sub semnul întrebării utilitatea medierii

Momentul atacului dă și cheia politică a episodului. Lovitura a venit la doar câteva ore după discuția telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin despre încheierea războiului și despre posibile relații bilaterale. Informațiile disponibile până acum nu precizează conținutul exact al convorbirii și nici nu indică o reacție oficială a Statelor Unite după bombardament.

Dar succesiunea faptelor contează: după un apel prezentat în cheia unei eventuale medieri, Moscova a trimis asupra Kievului unul dintre cele mai ample atacuri din ultima perioadă. Pentru diplomație, semnalul este că orice demers politic rămâne, cel puțin deocamdată, fără efect vizibil asupra ritmului operațiunilor militare rusești.

Potrivit ZF, atacul vine într-un moment în care miza negocierilor cu Rusia este deja complicată de lipsa unui progres concret pe teren și de tensiunile accumulate în jurul bombardării repetate a capitalei ucrainene. Dacă obiectivul convorbirii Trump-Putin a fost testarea unei deschideri spre dezescaladare, noaptea de după apel indică exact contrariul.

UE vorbește despre crime de război, dar măsurile concrete nu au fost anunțate

Volodimir Zelenski (președintele Ucrainei) a legat direct bombardamentul de dimensiunea culturală și religioasă a războiului. Într-un mesaj publicat pe X, liderul de la Kiev a descris atacul astfel:

„Un atac rusesc asupra Lavrei Peșterilor din Kiev a incendiat Catedrala Adormirii Maicii Domnului, o biserică a cărei istorie datează din secolul al XI-lea. Iar acesta este unul dintre cele mai grave crime comise de Rusia împotriva culturii creștine până în prezent.”

Formula folosită de Zelenski mută discuția de la pagubele de război spre responsabilitate penală și protecția patrimoniului. Numai că, din datele publicate până acum, nu rezultă ce demersuri internaționale noi ar urma imediat după acest atac în privința sitului UNESCO.

Kaja Kallas (șefa diplomației UE) a calificat faptele în termeni juridici, într-o declarație făcută jurnaliștilor:

„Toate acestea sunt crime de război pe care Rusia le comite.”

Mesajul întărește poziția politică a Uniunii Europene, însă măsuri concrete noi din partea UE nu au fost anunțate deocamdată. Pentru cititorul care urmărește efectul practic al unei astfel de declarații, aceasta contează în primul rând ca bază pentru presiune diplomatică și pentru consolidarea argumentelor Ucrainei în fața partenerilor occidentali.

Războiul atinge și frontul simbolic al relației dintre Biserici

Contextul religios face episodul și mai sensibil. Existau deja tensiuni între Bisericile Ortodoxe din Ucraina și Rusia, iar lovirea unei catedrale emblematice din Kiev riscă să adâncească ruptura. Nu este vorba doar despre o clădire avariată, ci despre un loc cu valoare spirituală și identitară majoră pentru ucraineni.

Și acesta este unul dintre motivele pentru care reacțiile internaționale sunt mai ferme când sunt atinse asemenea simboluri. În războiul din Ucraina, fiecare astfel de atac nu produce doar victime și distrugeri locale, ci alimentează și izolarea diplomatică a Rusiei, mai ales când sunt afectate situri recunoscute internațional.

Ce urmează, deocamdată, este evaluarea completă a pagubelor produse la Lavra Pecerska și în restul Kievului, după un atac care a lăsat fără electricitate 140.000 de gospodării și a avariat peste 50 de puncte din oraș.