Deficitul comercial al UE cu China a explodat la 360 miliarde euro
Deficitul comercial al Uniunii Europene cu China a atins un nivel alarmant, ajungând la 359,8 miliarde de euro anul trecut. Cifrele publicate de Eurostat arată că UE a importat bunuri de 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile către gigantul asiatic s-au oprit la doar 199,6 miliarde de euro. Această discrepanță uriașă alimentează la Bruxelles temeri legate de concurența neloială și riscul de declin industrial.
Față de 2024, importurile au crescut cu 6,4%, în timp ce exporturile au scăzut cu 6,5%.
Dar pe termen lung, dezechilibrul este și mai pronunțat. Din 2015 și până acum, importurile din China au explodat cu 89%, aproape dublându-se ca valoare. În aceeași perioadă, exporturile europene către piața chineză au avansat cu doar 37,1%, un ritm serios mai lent. Blocul comunitar se luptă să gestioneze acest deficit în creștere, care ridică probleme serioase privind competiția inegală și posibile pierderi masive de locuri de muncă în Europa.
Ce produse adâncesc deficitul Europei
Analiza detaliată a schimburilor comerciale arată o dependență puternică a Europei de anumite categorii de produse chinezești. Aproape o treime din totalul bunurilor aduse din China sunt mașini și echipamente electrice și audio-vizuale, care reprezintă 29,5% din importuri. Pe locul doi se află mașinile și aparatele mecanice, cu o pondere de 19%. Potrivit Eurostat, doar cinci categorii de produse reprezintă aproape două treimi din tot ce cumpără Uniunea Europeană de la Beijing.
La capitolul exporturi, structura este similară, dar volumele sunt mult mai mici, ceea ce explică deficitul masiv. Principalele produse trimise de UE în China sunt mașinile și aparatele mecanice (22,7% din total), cum ar fi utilajele pentru prelucrarea fibrelor textile sau cele de recoltat. Acestea sunt urmate de echipamentele electrice și audio-vizuale, precum boilere sau aparate de tuns (14,5%), și de vehicule (8,2%).
Statele membre, divizate în fața ofensivei chineze
Dezechilibrul comercial tot mai mare ridică probleme strategice la nivelul blocului comunitar. Oficialii de la Bruxelles se plâng de ani de zile de efectele modelului economic dirijat de stat al Beijingului, care generează supracapacitate industrială și subvenții masive, distorsionând piața globală. Aceste practici sunt considerate o amenințare directă la adresa industriei europene.
Și relațiile comerciale au rămas puternice chiar și în contextul tensiunilor geopolitice, cum a fost războiul tarifar inițiat de administrația Trump în 2025. Un raport al think-tank-ului Bruegel, cu sediul la Bruxelles, arată că fluxurile comerciale s-au dovedit rezistente. China a reușit atunci să compenseze pierderile de pe piața americană prin extinderea comerțului cu Europa, Asia de Sud-Est și Africa.
Însă, în ciuda îngrijorărilor comune, statele membre ale UE nu reușesc să ajungă la un consens privind o strategie comună de răspuns.
Un exemplu recent vine din Ungaria, unde noul lider al opoziției, Péter Magyar, care a obținut o victorie clară în alegeri, a declarat că va „revizui” investițiile chineze din țară, în special cele din sectorul vehiculelor electrice. Acesta a nuanțat însă imediat poziția, reflectând dificultatea de a adopta o linie dură.
Magyar a precizat că o va face, dar „nu cu scopul de a le închide sau de a le împiedica să se întâmple”.
