Deutsche Bank a aprobat un transfer de 1,1 miliarde de euro al unei firme. Banca suspecta că un rus sancționat beneficia de banii firmei

O anchetă internațională bazată pe documente interne ale Deutsche Bank arată că banca germană a continuat să lucreze cu firme rusești deținute parțial de persoane sancționate. Cazul privește și felul în care sunt înțelese sancțiunile în România: sancționarea unui acționar nu înseamnă întotdeauna că toate operațiunile firmei sale sunt interzise.
Arhiva folosită în ancheta „Inside Deutsche Bank” cuprinde 15,6 milioane de documente, între care aproximativ 9 milioane de e-mailuri. La începutul lui 2022, banca avea 59 de clienți ruși în categoria sa de risc maxim și îi trata separat pe șase dintre ei. Dezvăluirile au ajuns în atenția autorităților germane, dar nu există o concluzie oficială prezentată în acest caz care să stabilească încălcarea sancțiunilor.
De ce a păstrat banca relația cu Sibur
Printre cei șase clienți se afla Sibur, firmă petrochimică rusă din care omul de afaceri Ghenadi Timcenko deținea 14,5%. SUA și Canada îl sancționaseră pe Timcenko în 2018, iar UE în 2023. O notă internă a băncii lega o mare parte a succesului firmei de relațiile politice ale acestuia. Kirill Șamalov era și el acționar și era prezentat ca fost ginere al lui Vladimir Putin; publicații ruse citate în anchetă spun că el cumpărase 3,88% din Sibur în 2013, cu 100 de dolari.
Deutsche Bank a considerat că sancțiunile împotriva unor acționari nu opreau automat colaborarea cu Sibur dacă participațiile persoanelor sancționate, adunate, nu ajungeau la 50%. Ancheta arată și că banca discuta rolul lui Suleiman Kerimov în Polyus Gold, firmă minieră la care fiul său, Said Kerimov, figura drept acționar din 2014. Said nu era sancționat la momentul acelor discuții.
Pragul de 50% este o regulă americană
Regula autorității americane pentru sancțiuni privește proprietatea: o firmă este blocată automat dacă una sau mai multe persoane sancționate dețin împreună cel puțin 50% din ea. Faptul că o persoană controlează o firmă fără să dețină acest procent nu produce, singur, blocarea automată. Regula nu spune însă că orice operațiune sub prag este lipsită de risc.
În România se aplică și Regulamentul UE nr. 269/2014 privind sancțiunile legate de Ucraina. Pragul american nu poate fi folosit, de unul singur, pentru a decide dacă o operațiune respectă regulile europene. Nici relația băncii cu o firmă deținută parțial de un om sancționat nu dovedește, singură, o încălcare.
Ce se știe despre transferul de 1,1 miliarde de euro
O investigație internă a băncii a identificat un transfer de 1,1 miliarde de euro aprobat la jumătatea anului 2020, din conturile rusești ale Fren Global către conturile sale din Elveția. Newsweek scrie că banii au fost transferați. Fren Global era înregistrată în Insulele Virgine Britanice, dar identitatea persoanei care beneficia în fapt de banii firmei era disputată. Documentele bancare publicate în anchetă nu permit verificarea separată a efectuării plății.
Deutsche Bank îl suspecta pe Suleiman Kerimov drept beneficiar. Întrebată de banca germană, Alfa Bank a indicat o fundație din Liechtenstein fără proprietari declarați, în timp ce Sberbank a indicat un nepot al lui Kerimov. Trezoreria SUA arată că Kerimov fusese sancționat la 6 aprilie 2018 și din nou la 30 septembrie 2022; aceste date nu stabilesc cine beneficia de transferul aprobat în 2020.
Ce răspunde Deutsche Bank și ce urmează
Potrivit relatării anchetei, banca nu avea relații directe cu oligarhii ruși sancționați, ci cu unele firme deținute parțial de aceștia. Deutsche Bank spune că a investit 7 miliarde de euro în sistemele sale de control între 2019 și 2025 și că și-a redus împrumuturile expuse în Rusia de la 3 miliarde de euro la sfârșitul lui 2021 la 987 de milioane la sfârșitul lui 2022 și 13 milioane la sfârșitul lui 2025. Banca afirmă că și-a redus substanțial expunerea la clienții ruși din 2014, iar după invazia din 2022 a oprit activitatea nouă și a început lichidarea operațiunilor. Aceste sume măsoară împrumuturi expuse, nu valoarea tranzacțiilor din anchetă.
După publicarea dezvăluirilor, ministrul german de Finanțe a cerut ca autoritățile și instanțele să le examineze. Separat, autoritatea pentru protecția datelor din landul Hessa a anunțat o investigație privind securitatea arhivei și raportarea scurgerii de date.






