Dificultăți în îngrijirea bolnavilor de demență

Să ai grijă de cineva care suferă de demență poate fi destul de greu, mai ales când nu ai o pregătire în acest domeniu. Fie că e vorba de un părinte, partenerul de viață sau un prieten apropiat, deciziile pe care trebuie să le iei și atribuțiile ce îți revin pot fi copleșitoare.

În acest articol vom prezenta câteva dintre dificultățile cu care te poți întâlni atunci când ai grijă de o persoană diagnosticată cu demență.

Sarcinile de zi cu zi

În primele stadii ale bolii, persoana va putea să-și continue activitățile de zi cu zi ca înainte de aflarea diagnosticului. Pe măsură ce simptomele își fac apariția, însă, persoana poate simți presiune accentuată și un nivel ridicat de stres ca urmare a dificultăților de concentrare.

De aceea este importantă îngrijirea specială pentru vârstnici cu deficiențe de memorie. Sunt necesare exerciții pentru a-i ajuta să-și păstreze funcțiile și viața socială. Acest aspect îi va ajuta să nu le scadă stima de sine. (1)

Așadar, îi poți lăsa să te ajute cu activități precum așezatul mesei, grădinăritul sau să te însoțească la plimbatul câinelui. Este important să-i ajuți să-și amintească lucrurile importante din casă și din jurul ei.

Consumul de alimente și lichide

Consumul unei anume cantități de lichide sau anumite tipuri de alimente contribuie la menținerea unei diete sănătoase. O persoană care suferă de demență, însă, ar putea să uite să bea suficientă apă, deoarece nu realizează că îi este sete. De aceea, pot dezvolta afecțiuni precum infecțiile urinare, constipația sau durerile de cap.

Dificultăți legate de alimente includ nerecunoașterea unora dintre ele, imposibilitatea de a-și aminti mâncărurile preferate, cererea de combinații neobișnuite de alimente sau chiar refuzul complet de a mânca. (5)

Dacă seniorul drag din viața ta nu are un astfel de diagnostic, dar prezintă simptome precum cele descrise, e recomandat un test MMSE pentru demență.

Între timp ar trebui să-ți lași deoparte mai mult timp liber pentru mese, să le oferi mâncarea preferată în porții mai mici și să încerci produse cu arome mai puternice. (2)

Incontinența urinară și intestinală

Oamenii care suferă de demență adesea întâmpină dificultăți atunci când trebuie să meargă la toaletă. Incontinența urinară și cea intestinală sunt mai greu de gestionat și provoacă neputință și tristețe pacientului.

Astfel de probleme pot apărea din cauza faptului că persoana diagnosticată cu demență poate uita unde se află toaleta sau chiar că are nevoie să meargă la toaletă.

Pentru a-i ajuta, poți lăsa ușa la toaletă deschisă și lumina aprinsă, să acorzi atenție semnelor că persoana ar putea să vrea la baie (de exemplu, se agită sau se ridică și se așază de pe loc) sau să integrezi mersul la toaletă în rutina zilnică. (3)

Îngrijirea personală

Unele dintre persoanele cu demență ar putea să devină agitate atunci când trebuie să se spele. Printre grijile pe care și le fac se numără temerea că apa din cadă ar putea să fie prea adâncă, zgomotul creat de duș, dezbrăcarea în fața cuiva (inclusiv a partenerului de viață) etc. (1)

Spălatul este o activitate personală, de aceea, trebuie să încerci, cât de mult poți, să respecți intimitatea și demnitatea persoanei.

Poți ajuta întrebând ce ai putea face pentru ei, să-i reasiguri că nu-i vei lăsa să se rănească, să utilizezi săpunul sau gelul de duș pe care îl preferă ori să stai cu ei în baie, în cazul în care nu vor să rămână singuri.

În unele cazuri s-ar putea să fie nevoie să te ocupi tu de întreaga baie, de la pregătirea apei până la spălatul și uscat corpului. (4)

Persoanele care suferă de demență au nevoie de îngrijire specială, din toate punctele de vedere, mai ales pe măsură ce afecțiunea progresează. Dacă seniorul din viața ta a primit acest diagnostic este important să te pregătești cât mai bine pentru toate aspectele mai sus menționate sau să apelezi la ajutor specializat.

Surse:

1. Sörensen, S., & Conwell, Y. (2011, June). Issues in dementia caregiving: Effects on mental and physical health, Intervention Strategies, and research needs. The American journal of geriatric psychiatry : official journal of the American Association for Geriatric Psychiatry. Retrieved October 27, 2022, from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3774150/ 
2. Brodaty, H., & Donkin, M. (2009). Family caregivers of people with dementia. Dialogues in clinical neuroscience. Retrieved October 27, 2022, from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181916/ 
3. Grey, A., 2020, Facing new dementia challenges? our guide can help. Alzheimer’s Society. (n.d.). Retrieved October 27, 2022, from https://www.alzheimers.org.uk/blog/dementia-challenges-guide 
4. Robinson L., Wayne S. Melissa, M.A., Segal Jeanne, Ph.D., Alzheimer’s and dementia care: Help for family caregivers. HelpGuide.org. (n.d.). Retrieved October 27, 2022, from https://www.helpguide.org/articles/alzheimers-dementia-aging/tips-for-alzheimers-caregivers.htm 
5. Logan Beth, 2016, Family Caregiver Alliance, M. S. W. (n.d.). Caregiver’s guide to understanding dementia behaviors. Caregiver’s Guide to Understanding Dementia Behaviors – Family Caregiver Alliance. Retrieved October 27, 2022, from https://www.caregiver.org/resource/caregivers-guide-understanding-dementia-behaviors/