Recent, agenția de rating Moody’s a decis să retrogradeze ratingul de credit al Budapestei la nivelul speculativ, desemnat „junk”. Această decizie a fost motivată de conflictul politic acut între primăria capitalei Ungariei și guvernul condus de Viktor Orbán, marcată ca fiind prima oară când o capitală europeană ajunge în această categorie exclusiv din motive politice.
Astfel, Moody’s a scăzut ratingul Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând orașul într-un teritoriu în care costurile de finanțare devin considerabil mai mari. Totodată, agenția a anunțat plasarea Budapestei sub observație pentru că ar putea urma retrogradări suplimentare în perioadele următoare.
Tensiunile financiare între oraș și guvern
Un aspect major al acestei crize financiare o constituie tensiunile dintre guvernul central și autoritățile locale, care au condus la blocarea unor fonduri esențiale destinate recent transportului public, valoarea celor blocați fiind de 12 miliarde de forinți. Acești bani, deși incluși în bugetul național, nu au fost transferați către primărie, afectând negativ capacitatea orașului de a-și asigura operațiunile.
Raportul Moody’s relevă că taxa de solidaritate, plătită de Budapesta către guvernul central, a crescut în mod substanțial în ultimii ani, determinând o reacție critică din partea primarului Karácsony Gergely care a solicitat intervenția juridică pentru a contesta aceste impuneri financiare.
Dificultățile de lichiditate și perspectiva datoriilor
Situația de lichiditate a Budapestei a suferit serios din anul 2021 până în prezent, arată analiza făcută de Moody’s. Problemele cu cash flow-ul au fost exacerbate de rezervările minime disponibile, sporind riscul de credit pe termen scurt. Agenția a ridicat semne de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și achita obligațiile financiare cu scadența la finele anului 2025.
Deși primăria a indicat că va identifica resurse suplimentare pentru a acoperi aceste datorii, Moody’s nu a primit niciun detaliu stabilit concret în această privință.
Inițiative de reducere a datoriei și lipsa fondurilor europene
Un aspect pozitiv subliniat este faptul că datoria Budapestei s-a redus de la 71% la 35% din veniturile operaționale, grație împrumuturilor fructuos accesorii de la Banca Europeană de Investiții și OTP Bank. Cu toate acestea, lipsa accesului la fonduri europene a complicat mai mult lucrurile, deoarece Budapesta nu a reușit să acceseze fondurile de dezvoltare UE din cauza blocajelor guvernamentale naționale.
Primarul Karácsony acuză guvernul de dificultăți financiare
Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a răspuns imediat după anunțul Moody’s, plasând responsabilitatea pentru această situație asupra guvernului Orban. A declarat că politicile financiare centralizate subminează stabilitatea economică internă, îngreunând colaborarea cu piețele financiare internaționale.
Retrogradarea Budapestei este privită de Karácsony ca un semnal de instabilitate care va avea repercusiuni asupra întregii economii naționale. Provocarea principală rămâne obținerea finanțării necesare pentru a menține funcționarea adecvată a serviciilor publice și în special a celor 12 miliarde de forinți necesari transportului public.
Impact asupra investitorilor și cetățenilor
În contextul economico-financiar, trecerea la categoria „junk” are efecte imediate asupra capacității de împrumut a Budapestei. Costurile mai mari ale împrumuturilor afectează și mai mult resursele disponibile pentru diverse servicii și proiecte municipale.
În același timp, cetățenii Budapestei resimt deteriorarea serviciilor publice, care a devenit tot mai evidentă în urma crizei financiare.
Pentru investitorii interesați de capitalul maghiar, decizia Moody’s vine ca un semn de avertizare. Dacă o capitală europeană este retrogradată la junk din cauze politice, întreaga țară devine mai riscantă pentru investiții. Acest fapt ar putea crea un efect de contagiune și pentru alte orașe din Ungaria, sporind incertitudinea economică în regiune.
Aşadar, relațiile tensionate dintre primărie și guvern reprezintă o provocare majoră pentru Budapesta, iar viitorul rămâne marcat de incertitudini economice și financiare multiple, mai ales în perioada ce precede alegerile parlamentare din 2026.
