Din ce motive, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită?
Statul român nu va mai plăti prima zi de concediu medical, măsură prin care se estimează o economie de 120 de milioane de lei lunar, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Din informaţiile News24, ministrul Rogobete a recunoscut că această decizie afectează și pacienții cu afecțiuni reale.
Măsura, motivată de abuzurile din sistem
Ministrul Sănătății a explicat că sistemul de acordare a concediilor medicale a înregistrat abateri, iar concediile fictive au generat costuri ridicate pentru bugetul de sănătate.
Aceste declarații au fost făcute în ziua de vineri, în timpul unei vizite pe șantierul Centrului de Mari Arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu.
Concret, Alexandru Rogobete a prezentat date privind impactul măsurilor luate în prima jumătate a anului.
Astfel, „S-a pierdut controlul asupra concediilor medicale fictive în special”, a spus Rogobete, menționând că acesta este motivul principal al deciziei de a nu mai plăti prima zi de concediu.
În contextul financiar, în urma controalelor efectuate și a atenției mediatice din ultimele luni, s-a înregistrat o economie de 120 de milioane de lei pe lună la bugetul de sănătate după primele șase luni ale anului. Ministrul Sănătății a precizat că această sumă era alocată anterior pentru concedii medicale nejustificate.
Ministrul recunoaște posibile inechități
Deși cifrele indică o economie considerabilă, ministrul a admis că soluția adoptată nu este ideală.
În opinia sa, „Ca ministru al Sănătății nu pot spune că această măsură este una perfectă. Aduce multe inechități, oameni care într-adevăr au nevoie de concediu medical și unde bolile nu sunt inventate pot avea de suferit”, a declarat Rogobete.
Această declarație subliniază complexitatea situației și potențialele efecte negative asupra pacienților care au nevoie de concediu medical. Ministrul a arătat că este conștient de faptul că măsura, deși necesară pentru a reduce abuzurile, poate afecta persoanele care au motive legitime pentru a solicita concediu medical.
Exemple din alte țări europene
În acest sens, România nu este singura țară care a implementat măsuri pentru a diminua cheltuielile cu concediile medicale. Alexandru Rogobete a oferit exemple din alte țări europene unde există reglementări similare.
În Spania, primele trei zile de concediu sunt plătite, dar indemnizația scade la 80% începând cu a patra zi. În Belgia, în funcție de tipul de asigurare, prima, a doua sau chiar a treia zi nu sunt plătite. Portugalia nu plătește primele două zile de concediu medical.
„Este o practică la nivel european”, a subliniat ministrul, sugerând că măsura românească nu este la fel de severă comparativ cu alte state. Totuși, pentru un angajat cu salariul minim, orice zi neplătită reprezintă o pierdere financiară.
Discuții cu asociațiile de pacienți
Pentru a atenua efectele negative ale acestei măsuri, Alexandru Rogobete a anunțat că a purtat discuții cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, cu scopul de a ajusta măsura și de a reduce impactul asupra persoanelor cu afecțiuni reale.
Ministrul a menționat „efecte secundare”, sugerând o abordare prudentă și o înțelegere a problemelor pe care această decizie le poate genera.
Măsura este prezentată ca fiind temporară, însă nu a fost specificată durata acestei perioade și nici criteriile care vor fi utilizate pentru a decide momentul și modul în care se va reveni la sistemul anterior. Asociațiile de pacienți au avertizat că persoanele cu boli cronice sau cele care necesită tratamente regulate vor fi cele mai afectate.
În cadrul noilor reglementări, o afecțiune minoră, cum ar fi o răceală, implică o zi neplătită, dar și o criză de diabet sau o recidivă în cazul unui pacient oncologic intră în aceeași categorie. Aceeași regulă se aplică unor situații diferite, ceea ce poate crea inechități.
Care este impactul acestei măsurii?
Din punct de vedere financiar, statul va economisi 120 de milioane de lei lunar prin eliminarea concediilor medicale nejustificate, iar angajatorii nu vor mai fi afectați de angajații care solicitau zile libere plătite fără a fi bolnavi.
Însă, angajații care se îmbolnăvesc vor suporta costul primei zile de concediu, în special cei cu venituri reduse, care ar putea ezita să solicite concediu medical chiar și atunci când este necesar, existând riscul de a se prezenta la serviciu bolnavi și de a transmite afecțiunea și altor persoane.
Uneori, măsura menită să combată abuzurile, ar putea genera alte probleme de sănătate publică. Ministrul a indicat că este conștient de aceste riscuri, iar recunoașterea publică a potențialelor inechități reprezintă un demers neobișnuit din partea unui oficial guvernamental.
Rămâne de văzut dacă discuțiile cu asociațiile de pacienți vor conduce la excepții sau modificări concrete, și dacă caracterul „temporar” al măsurii se va menține.
