Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită din februarie.

Oricine se îmbolnăvește și are nevoie de concediu medical va pierde bani încă din prima zi. Începând cu 1 februarie 2026, statul nu mai decontează, iar angajatorul nu mai plătește prima zi de incapacitate temporară de muncă. Măsura, introdusă de Guvern la finalul anului trecut, este menită să combată un fenomen care a costat bugetul de sănătate 6 miliarde de lei doar în 2025. Problema? Decizia lovește în toți salariații, nu doar în cei care abuzează de sistem.

Ce s-a schimbat, pe scurt

Regula este simplă și dură: dacă medicul îți dă un concediu medical de cinci zile, vei fi plătit doar pentru patru. Modificarea a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 91/2025 și se aplică pe o perioadă determinată, între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027. Până acum, orice concediu medical era indemnizat integral, din prima zi.

Noua lege, care modifică vechea OUG nr. 158/2005, vizează aproape toate tipurile de concedii medicale uzuale, de la viroze la probleme de spate. Există totuși câteva excepții. Nu sunt afectați angajații aflați în izolare conform legii riscului epidemiologic și biologic sau pacienții cu anumite afecțiuni grave, ale căror concedii sunt suportate integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Un detaliu tehnic, dar important: chiar dacă nu este plătită, prima zi de concediu medical continuă să fie considerată stagiu de asigurare. Cu alte cuvinte, angajatul nu își pierde calitatea de asigurat și nici drepturile la servicii medicale.

De ce a luat Guvernul această decizie?

Argumentul principal al Executivului este stoparea abuzurilor și reducerea presiunii pe un buget de sănătate deja tensionat. Cifrele oficiale arată o problemă reală: anul trecut, statul a plătit concedii medicale în valoare de 6 miliarde de lei, echivalentul a 8% din întregul buget al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În nota de fundamentare a ordonanței, Guvernul a invocat „dificultăți din practică” și lipsa unui „mecanism eficient și clar reglementat” prin care angajatorii să poată solicita verificarea concediilor medicale suspecte. Noua legislație introduce tocmai acest mecanism, permițând controale la sesizarea plătitorului. Scopul declarat este, Deci, asigurarea unei utilizări mai eficiente a fondurilor publice.

Perdantul 1: Angajatul de rând, lovit direct în buzunar

Primul și cel mai evident perdant este salariatul obișnuit. Fiecare episod de boală, oricât de real și de justificat, va însemna o pierdere directă de venit. Sindicatul Europol a reacționat dur, acuzând că „pentru asta vor avea de suferit sute de mii de angajați care din motive reale și conforme, vor fi nevoiți să fie în incapacitate temporară de muncă”.

Dincolo de impactul financiar, economiștii și consultanții atrag atenția asupra unui efect secundar periculos: angajații ar putea fi tentați să vină bolnavi la muncă, doar pentru a nu pierde banii pe prima zi. Riscul este evident, răspândirea infecțiilor în colectivitate. Discuția a ajuns deja la un nivel superior. Confederația sindicală CNSLR Frăția a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, susținând că măsura încalcă drepturi fundamentale.

Perdantul 2: Angajatorul, prins la mijloc

La prima vedere, angajatorii nu pierd bani, deoarece povara plății nu se mută la ei. În realitate, și ei se numără printre perdanți. Măsura complică administrarea resurselor umane și pontajul, generând o zonă de confuzie. Ce se întâmplă, de exemplu, dacă prima zi de concediu medical pică într-o zi nelucrătoare, precum sâmbăta? Astfel de situații pot crea interpretări diferite și pot duce la dispute legale.

Mai mult, voci din mediul de afaceri susțin că ordonanța nu rezolvă problema de fond, controlul și prevenția, ci doar mută tensiunea în relația dintre angajat și angajator. Deși acum firmele au un instrument legal pentru a cere verificarea concediilor suspecte, acest lucru înseamnă birocrație suplimentară.

Perdantul 3: Medicul, sub o nouă presiune

A treia categorie afectată este cea a medicilor, în special a celor de familie. Ordonanța introduce un cadru legal mult mai strict pentru control. Casele de asigurări de sănătate pot acum verifica legalitatea acordării certificatelor medicale. Dacă se constată nerespectarea legii, pacientul nu va primi indemnizația, iar certificatul poate fi trimis pentru o expertiză suplimentară.

Verificarea nu vizează diagnosticul în sine, ci respectarea procedurilor legale de acordare. Medicii se vor afla sub o presiune constantă, prinși între nevoile reale ale pacienților și teama de a nu greși procedural, riscând sancțiuni. Procedura detaliată de control și sancțiunile exacte urmează să fie stabilite printr-o hotărâre de Guvern.

Ce urmează?

Măsura este, teoretic, temporară, fiind valabilă până la finalul lui 2027. Urmează o perioadă de clarificări legislative. Normele de aplicare, care vor detalia modalitatea de calcul pentru fiecare tip de concediu, ar trebui să apară în 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, conform informațiilor publicate în Monitorul Oficial. Separat, o hotărâre de Guvern va stabili în 90 de zile regulile de control și sancțiunile pentru medici.

Între timp, toți ochii sunt ațintiți spre Curtea Constituțională. Demersul sindicatelor, dacă va fi susținut de Avocatul Poporului, ar putea schimba din nou regulile jocului. Până atunci, însă, o certitudine rămâne: de la 1 februarie, boala costă mai mult.