Doar 4 din 10 români sunt independenţi financiar

0

În urma unei cercetări derulate de Asociaţia CFA România, reiese că doar 4 din 10 români sunt independenţi financiar.

“Asociaţia CFA România a derulat un chestionar care măsoară gradul independenţei financiare la români. Conform acestuia, 43% dintre respondenţi sunt dependenţi financiar, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătiţi pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, unei perioade fără venituri sau pentru perioada pensionării”, se arată într-un comunicat al organizaţiei, remis marţi AGERPRES.

Astfel, 13% dintre respondenţi au un grad mediu de independenţă financiară, iar numai 44% pot fi consideraţi independenţi financiar.

“Acest lucru înseamnă că pot gestiona majoritatea cheltuielilor neprevăzute şi investesc pentru perioada pensionării”, susţin autorii chestionarului.

Alti 43% dintre români apelează la prieteni, familie sau stat pentru ajutor

Potrivit unei cercetări derulate de Asociaţia CFA România, salariul sau pensia reprezintă unica sursă de venit pentru aproape două treimi dintre români şi doar 17% din respondenţi au surse de venit multiple, având astfel o diversificare a provenienţei veniturilor.

Mai exact, pentru 64% dintre respondenţi singura sursă de venit este salariul sau pensia, în timp ce 6% nu au nicio sursă de venit lunar.

“Din păcate, prea puţini dintre noi acordăm atenţie modalităţilor de obţinere a independenţei financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare. Noi considerăm că planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului lunar de cheltuieli şi economisirea recurentă sunt primii paşi care trebuie realizaţi. De asemenea, este important ca resursele să fie investite pentru a multiplica valoarea economiilor acumulate”, a declarat Mihai Purcărea, membru în Consiliul Director al Asociaţiei CFA România.

În acest context, o treime dintre românii apropiaţi de vârsta pensionării au datorii egale cu sau mai mari decât activele. Astfel, din punct de vedere al nivelului avuţiei, 44% dintre respondenţii din categoria +25 de ani au datorii egale sau mai mari decât nivelul activelor şi doar 25% au active nete care să acopere cel puţin 3 ani de cheltuieli.

“Mai îngrijorătoare sunt rezultatele pentru grupa de vârstă +55 ani, unde 35% din respondenţi au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt dependente de pensie şi extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale nivelului de trăi sau al dobânzilor”, susţin autorii chestionarului.

Din punct de vedere financiar, doar 3 din 10 români economisesc lunar. Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul de economisire, 29% dintre respondenţi nu economisesc deloc din veniturile lunare. Circa 15% şi-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenţi economisesc peste 20% din veniturile lunare, potrivit aceluiaşi chestionar.

“Deşi nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenţi (60%) declară că îşi monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu îşi planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat”, susţin autorii chestionarului.

Când vine vorba de planuri de viitor, românii preferă să ia singuri deciziile de investiţii. Cât despre decizia de a investi, doar 7% dintre respondenţi ar contacta un specialist, pentru a discuta deciziile importante. Respondenţii au declarat că preferă să ia hotărârea pe cont propriu, beneficiind deja de experienţa anterioară (35%) sau vor să înveţe singuri (32%). Pentru acest lucru depozitele bancare (33%) şi activele imobiliare (25%) sunt principalele active folosite de respondenţi pentru plasarea banilor.

Tot în cadrul studiului s-a analizat un alt factor prin întrebările adresate care a fost modalitatea de gestionare a resurselor. Reprezentanţii CFA România susţin că s-a observat că, în general, se înregistrează o diversificare redusă a plasamentelor: doar 40% din respondenţi au plasamente diversificate (nu au nici un activ cu o pondere de peste 75%). În schimb, 39% din respondenţi au o concentrare foarte mare pe depozite bancare, urmaţi de investitorii în imobiliare: 12% din respondenţi au aproape toate economiile investite în active imobiliare.

“Diversificarea plasamentelor este un factor cheie în gestionarea cu succes, pe termen lung, a resurselor. Inflaţia erodează puterea de cumpărare, în special pentru plasamentele în instrumente cu venit fix, cum sunt depozitele şi titlurile de stat, în timp ce activele cu venit variabil precum imobiliarele şi acţiunile pot înregistra fluctuaţii mari ale preţului în timp. Gestionarea optimă se poate realiza având o expunere diversificată, către mai multe tipuri de plasamente”, a declarat Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

Acest chestionar realizat de Asociaţia CFA România, face parte din campania Generaţia I, prin care organizaţia şi-a propus informarea şi educarea publicului privind importanţa obţinerii independenţei financiare. Astfel, au răspuns chestionarului, în perioada martie-mai 2020, un număr de 1.043 de persoane, din toate categoriile de vârstă (+18 ani).

Principala cauză a cercetatii a fost măsurarea gradului de independenţă financiară, definit ca posibilitatea de a putea gestiona cheltuieli neprevăzute, pierderea sau diminuarea unei surse a venitului (i.e. salariu, pensie etc.) sau posibilitatea de a suplimenta pensia cu venituri proprii.

Aşadar, Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA). În prezent, CFA România are 250 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata