Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Economie

Donald Trump glumește cu al patrulea mandat, dar o lege din Senat îi amenință afacerile cripto

Oana Ionescu · 25 iulie 2026 · Actualizat: 14:11
lege criptomonede Trump, Donald Trump glumește cu al patrulea mandat, dar o lege din Senat îi amenință afacerile cripto

A spus că va candida în 2028 „pentru un al patrulea mandat”. În același timp, la Senat continuă negocierile pentru o lege care i-ar limita o parte din afacerile cu criptomonede.

În Senatul american se joacă o miză care îl atinge direct pe președinte. Proiectul „Digital Asset Market Clarity Act” ar interzice temporar oficialilor de rang înalt să emită sau să sponsorizeze criptomonede. Textul nu se aplică însă retroactiv și nu acoperă toate tipurile de afaceri din domeniu. Astfel, o parte din mecanismele prin care Trump a făcut bani din cripto ar rămâne legale.

Pe scenă, președintele a ales registrul de campanie. Și confruntarea cu presa. În discursul său de o oră, Trump și-a pus o șapcă roșie cu mesajul „Trump 2028” și a spus:

„Sunt încântat să-mi anunț intenția, și asta este oarecum un scoop, intenția mea de a candida pentru un al patrulea mandat ca președinte al Statelor Unite.”

În spatele momentului public se poartă o negociere pe bani foarte mari. Proiectul discutat acum nu l-ar opri să repete astfel de câștiguri.

Elizabeth Warren a atacat direct forma actuală a legii:

„Donald Trump a încasat peste 1,4 miliarde de dolari din afaceri cu criptomonede, iar acest proiect de lege nu face nimic pentru a-l împiedica să aspire următorul său miliard de dolari în profituri cripto.”

Casa Albă susține că Trump a acceptat restricții de conduită

Casa Albă susține contrariul. Patrick Witt, consilier pe probleme de criptomonede la Casa Albă, a afirmat, cum relatează Independent, că textul conține exact restricțiile cerute de Democrați. Potrivit lui Witt, Trump a acceptat limite de conduită pe care niciun alt președinte nu le-a acceptat.

„Este exact ceea ce au cerut Democrații. [Trump] a fost de acord să se supună unor restricții de conduită. Niciun alt președinte nu a făcut asta.”

Blocajul real este însă la aplicarea legii. Propunerea dă această autoritate Departamentului de Justiție, condus de un nominalizat al lui Trump. Democrații cer ca și procurorii generali ai statelor să poată interveni. Aici se rupe negocierea.

Miza practică este simplă. Dacă legea rămâne doar cu pârghia federală, controlul ajunge la o instituție condusă de un om numit de președinte. Dacă intră și procurorii generali ai statelor, presiunea se mută în mai multe centre de putere. În prima variantă, Trump câștigă spațiu de manevră. În a doua, Democrații obțin instrumentul de control pe care îl cer.

Calendarul nu ajută proiectul. Asta îi reduce șansele de a mai avansa.

Dineul reluat după atac a avut securitate sporită și mai puțini participanți

Evenimentul de vineri, 24 iulie, a fost reluat după ce ediția din aprilie fusese anulată din cauza unui atac armat. Prezența a scăzut la circa 700 de persoane, față de cele peste 2.000 așteptate în aprilie.

Securitatea a fost întărită, iar contextul penal al atacului este parțial clarificat. Cole Tomas Allen (31 de ani), suspectul în cazul din aprilie, a fost pus sub acuzare pentru tentativă de asasinat.

Trump i-a acordat o distincție ofițerului Secret Service Victor Gonzalez, rănit atunci, dar a folosit seara și pentru un nou atac la adresa presei. Președintele a spus că sala reunește „cel mai mare grup de oameni cu sindromul dereglării Trump” și a adăugat că unii participanți au fost „norocoși” că dineul precedent a fost întrerupt, pentru că el „urma să vă atac”.

În același discurs, Trump a încercat să mute accentul de la violență la forța instituțională. El a spus că diferențele se rezolvă „nu cu gloanțe, ci cu o dezbatere deschisă și viguroasă”.