Două apeluri la Moscova au aprins disputa în UE privind cine vorbește în numele Europei

Șeful de cabinet al președintelui Consiliului European, Pedro Lourtie, a contactat de două ori oficiali de la Moscova în ultimele săptămâni, într-un demers prezentat drept o încercare de a relansa discuțiile de pace pentru Ucraina. Inițiativa a provocat nemulțumire în mai multe capitale europene, după ce o parte dintre guverne au aflat despre aceste contacte abia din relatările apărute în presă.

În cifre, au fost două apeluri către Moscova, cinci diplomați au spus că majoritatea guvernelor europene nu fuseseră informate, iar trei diplomați au afirmat că unii lideri au aflat despre demers doar după publicarea informațiilor în media. Raportat la obiectivul unei poziții europene comune, problema nu este doar existența contactelor, ci faptul că ele au fost cunoscute de un grup restrâns, nu de ansamblul statelor membre.

Miza este una directă pentru Uniunea Europeană: cine vorbește în numele Europei într-o eventuală negociere cu Rusia va cântări și în arhitectura de securitate de după război. Pentru România, care are frontieră cu Ucraina și urmărește și parcursul european al Republicii Moldova, o Uniune împărțită în tabere înseamnă mai puțină forță de negociere exact într-un dosar de securitate care o privește nemijlocit.

Țările baltice, Letonia, Lituania și Estonia, s-au declarat „furioase” în legătură cu deschiderea acestui canal spre Rusia. Iar nemulțumirea nu ține doar de fond, ci și de procedură: dacă marile decizii sunt testate prin contacte paralele, statele din flancul estic riscă să se trezească în fața unui format deja conturat, fără să fi participat la el.

E3 încearcă să preia inițiativa, dar Italia și Polonia cer și ele un loc la masă

Echipa lui António Costa i-a informat înainte de apeluri pe oficialii din Germania, Franța și Marea Britanie, grup cunoscut ca E3, precum și Comisia Europeană. Numai că doi diplomați susțin că Berlinul nu a fost preavertizat, ceea ce arată că nici măcar în cercul restrâns invocat de susținătorii demersului nu există o versiune comună asupra modului în care s-a comunicat.

Formatul E3 încearcă să preia conducerea în orice viitoare discuții, susținând că a convenit deja această abordare cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la o întâlnire desfășurată la Londra la începutul acestei luni. Polonia și Italia au cerut, la rândul lor, un rol în negocieri, semn că disputa nu este doar între instituțiile UE și capitale, ci și între statele care vor să aibă un cuvânt greu în dosarul ucrainean.

Potrivit Politico, miercurea viitoare va avea loc o întâlnire la Berlin, unde Merz ar urma să fie gazdă, alături de Emmanuel Macron, președintele Franței, Keir Starmer, premierul Regatului Unit, Giorgia Meloni, premierul Italiei, și Donald Tusk, premierul Poloniei. Informațiile disponibile până acum nu precizează clar cine este Merz în această calitate de gazdă și nici dacă reuniunea va fixa formal un mecanism unic de reprezentare.

Un înalt oficial german, citat în Politico, a rezumat logica Berlinului astfel:

„Avem nevoie de un format capabil să acționeze.”

Același oficial a adăugat că un asemenea format ar trebui să-și tragă legitimitatea nu doar din viteză, ci din consultarea partenerilor:

„Un astfel de format ar obține «legitimitatea» sa din «implicarea cât mai strânsă și de încredere a celorlalți parteneri europeni», precum și prin coordonarea strânsă cu Kievul și Washingtonul.”

Apelurile au fost justificate printr-o solicitare a lui Zelenski, dar interlocutorii ruși rămân neclari

Pedro Lourtie a explicat că apelurile au urmat unei solicitări directe din partea lui Volodimir Zelenski, care ar fi cerut o implicare europeană în negocierile de pace. Această justificare mută discuția din zona inițiativei personale în cea a unui mandat politic mai larg, dar nu rezolvă întrebarea care a iritat mai multe guverne: de ce restul capitalelor nu au fost anunțate în prealabil.

Și identitatea exactă a interlocutorilor de la Moscova rămâne neclară. Trei diplomați au spus că apelurile ar fi fost purtate cu un consilier pentru securitate națională al lui Vladimir Putin. Dar Rusia nu are oficial o astfel de funcție cu această denumire. La Moscova există Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate, Iuri Ușakov, consilier pe politică externă, și Nikolai Patrușev, consilier strategic principal. Nu a fost anunțat public care dintre ei a răspuns apelurilor și nici ce reacție a venit din partea Kremlinului.

Pentru România, disputa din UE contează prin securitate și prin dosarul Republicii Moldova

Pentru București, absența unei poziții comune europene într-un contact cu Rusia are efecte dincolo de protocol. Dacă formatul final de negociere este stabilit de un grup restrâns, influența statelor de pe flancul estic scade exact în momentul în care se discută viitorul Ucrainei și, indirect, echilibrul de securitate de la Marea Neagră.

Dar există și o consecință politică mai largă. Propunerea lui Merz privind un statut asociat pentru Ucraina ar schimba și traseul Republicii Moldova, care a fost invitată să deschidă negocierile cu Bruxellesul, cu riscul unei întârzieri similare cu cea a Ucrainei. Într-un asemenea tablou, pentru România nu contează doar dacă Europa este prezentă la masa tratativelor, ci și în ce formulă și cu ce garanții pentru statele din vecinătatea estică.

Până acum, nu este indicată o poziție oficială a României față de această inițiativă diplomatică. Nici răspunsurile primite de partea europeană de la Kremlin nu au fost făcute publice. Singurul pas concret anunțat rămâne reuniunea de miercurea viitoare de la Berlin, unde liderii invitați ar urma să discute și canalul de dialog cu Rusia.