Republica Moldova și Ucraina încep luni negocierile de aderare la UE. Ce presupune primul cluster deschis la Luxemburg

Republica Moldova și Ucraina lansează oficial luni, la Luxemburg, prima etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în prezența oficialilor europeni și a delegațiilor guvernamentale de la Chișinău și Kiev. Este primul moment procedural concret după ce cele două state au depus cererile de aderare în februarie 2022, la câteva zile după invazia rusă, și au primit statutul de țări candidate în același an.

În practică, luni se deschide așa-numitul „cluster fundamental”, primul grup de negocieri aprobat în unanimitate de statele membre ale UE. Acest capitol nu privește taxe vamale sau fonduri europene, ci statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice, independența justiției și combaterea corupției, adică exact domeniile în care Bruxelles-ul măsoară dacă un stat poate intra în Uniune și poate aplica regulile ei.

Miza depășește însă procedura. Pentru România, care are graniță cu Ucraina și legături istorice, culturale și economice cu Republica Moldova, avansul celor două dosare înseamnă o posibilă consolidare a frontierei estice a Uniunii și o diminuare a influenței ruse în vecinătatea imediată. Iar dacă reformele merg înainte, se deschid și oportunități economice și de securitate într-o regiune aflată de peste doi ani sub presiunea războiului.

Decizia politică de deschidere a negocierilor exista din iunie 2024, când Consiliul European a aprobat acest pas. Numai că discuțiile au rămas blocate aproape doi ani din cauza opoziției guvernului ungar condus de Viktor Orbán, blocaj care s-a schimbat după alegerile din Ungaria din aprilie 2026.

Startul de luni este simbolic, dar partea grea începe abia acum

Deschiderea negocierilor nu aduce un calendar de aderare și nici o dată-țintă anunțată public pentru intrarea celor două state în UE. Datele disponibile până acum arată doar începutul formal al procesului, iar următoarele etape depind de ritmul reformelor și de acordul unanim al statelor membre la fiecare pas important.

Potrivit Capital, experții europeni estimează că negocierile vor fi lungi și complicate, fiind nevoie de adoptarea și aplicarea a mii de acte legislative europene. Față de gestul politic de luni, care poate fi decis într-o singură reuniune, implementarea efectivă presupune ani de modificări legislative, capacitate administrativă și verificări repetate din partea instituțiilor europene.

Heather Grabbe, fost consilier al Comisiei Europene pentru extindere, a rezumat miza tehnică a acestui traseu:

„Aderarea presupune adoptarea și aplicarea a mii de acte legislative europene, un proces care necesită timp, resurse administrative și reforme profunde.”

Pentru publicul din România, această distincție este esențială. Startul negocierilor înseamnă că Republica Moldova și Ucraina au trecut de faza promisiunilor politice și intră în etapa în care fiecare reformă va fi măsurată. Dar nu înseamnă aderare rapidă și nici ireversibilă. Dacă apar întârzieri interne sau opoziție politică în interiorul UE, procesul poate încetini din nou.

Ucraina intră la negocieri cu reforme în curs și restanțe pe justiție și anticorupție

Instituțiile europene au salutat progresele făcute de Kiev și Chișinău, dar au semnalat și întârzieri. În cazul Ucrainei, Bruxelles-ul urmărește mai ales întărirea independenței instituțiilor anticorupție, adoptarea unei strategii naționale anticorupție și schimbarea procedurilor de numire a judecătorilor și procurorilor.

Cifra care arată cel mai clar unde se află Kievul este aceasta: Ucraina a realizat până acum aproximativ 15% din reformele prevăzute într-un plan de zece puncte convenit în decembrie 2025 între Marta Kos, comisarul european pentru extindere, și Taras Kachka, vicepremierul ucrainean. Raportat la totalul planului, asta înseamnă că cea mai mare parte a obligațiilor este încă de implementat.

Dar există și semnale pozitive. Uniunea Europeană a notat continuarea investigațiilor anticorupție la nivel înalt în Ucraina, inclusiv în cazuri care vizează persoane din cercurile apropiate puterii politice. Pentru Bruxelles, tocmai aceste dosare sunt testul real al independenței instituționale, mai ales într-un stat aflat sub presiunea războiului.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a prezentat deschiderea negocierilor ca pe un angajament pe care și UE trebuie să îl respecte:

„Ucraina și-a îndeplinit obligațiile asumate și că este important ca și Uniunea Europeană să își respecte angajamentele. Deschiderea primului grup de negocieri reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul ucrainean și pentru cetățenii săi.”

Iar presiunea militară continuă complică tocmai această etapă. Kievul încearcă să convingă partenerii occidentali că are nevoie de sprijin susținut, în timp ce securitatea civililor s-a deteriorat, iar instituțiile trebuie să gestioneze simultan războiul și reformele cerute de UE.

Pentru România, dosarul este și de securitate, nu doar de politică externă

Din perspectiva Bucureștiului, deschiderea negocierilor are o miză mai directă decât în cazul altor extinderi ale Uniunii. O Ucraină și o Republică Moldova ancorate instituțional în UE ar întări stabilitatea pe flancul estic și ar reduce spațiul de manevră al Rusiei în imediata vecinătate a României.

Și pentru economie semnalul contează. Un parcurs european credibil poate încuraja investiții și proiecte regionale pe termen lung, dar numai dacă reformele administrative și judiciare avansează. Fără ele, apropierea politică de UE rămâne limitată, iar beneficiile concrete pentru comerț, infrastructură sau securitate se mută în viitor.

Comisia Europeană și Consiliul European au încadrat deschiderea negocierilor într-o logică strategică mai largă. Într-o declarație comună, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și António Costa, președintele Consiliului European, au transmis:

„Extinderea Uniunii Europene reprezintă o alegere strategică pentru viitorul Europei.”

Faptul imediat este acesta: luni, la Luxemburg, Republica Moldova și Ucraina intră oficial în primul grup de negocieri, iar următorul test va fi ritmul în care pot transforma acest pas politic într-o listă verificabilă de reforme pe justiție, instituții și anticorupție.