Ucraina și Republica Moldova încep pe 24 iunie negocierile de aderare la UE. Ce reforme intră primele la verificare

Ucraina și Republica Moldova încep luni, 24 iunie, la Luxemburg, prima fază oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după ce statele membre au aprobat vineri, în unanimitate, deschiderea primului cluster de capitole. Pasul mută procesul din zona promisiunilor politice în verificarea concretă a reformelor, în special pe statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice.

Mai precis, primul cluster care se deschide luni acoperă „Fundamentele”, adică tocmai domeniile de care depind și celelalte negocieri: justiția, democrația, lupta anticorupție și regulile statului de drept. Față de statutul de țări candidate obținut rapid în 2022, la câteva zile după invazia la scară largă a Rusiei, acesta este primul pas substanțial care permite deschiderea discuțiilor și pe alte teme, inclusiv piața unică, mediul și politica economică și socială.

Miza depășește relația birocratică dintre Bruxelles și cele două state candidate. Pentru Ucraina, aflată sub agresiune militară rusă, avansul spre UE este și un semnal politic de ancorare occidentală. Pentru Republica Moldova, deschiderea negocierilor înseamnă presiune suplimentară pentru reforme interne, dar și o garanție politică mai puternică într-o regiune instabilă. Iar pentru România, care are frontieră cu ambele state, apropierea lor de standardele și regulile UE are legătură directă cu securitatea regională și cu predictibilitatea vecinătății estice.

Deblocarea a venit după schimbarea de guvern din Ungaria, în aprilie, care a permis acordul unanim necesar în UE. Fără această unanimitate, niciun cluster nu putea fi deschis. Decizia de vineri a eliminat, cel puțin temporar, un obstacol politic care a ținut în loc startul negocierilor substanțiale.

Startul negocierilor aduce control mai strict asupra reformelor, nu aderare rapidă

Deschiderea clusterului nu înseamnă apropierea automată a aderării propriu-zise. Înseamnă că fiecare reformă promisă de Kiev și Chișinău va fi de acum evaluată mai tehnic și mai strict. Cum relatează Theguardian, oficialii europeni estimează că Ucraina ar putea încheia discuțiile tehnice în aproximativ patru ani, dar admit că intrarea efectivă în Uniune rămâne o decizie politică, dependentă de votul statelor membre.

Heather Grabbe, fost consilier al Comisiei Europene pentru extindere și senior fellow la Bruegel, a explicat pentru The Guardian de ce momentul de luni este relevant, dar nu trebuie confundat cu o scurtătură spre aderare.

„Este începutul procesului de obținere a unui acord de aderare. Deci este foarte semnificativ.”

Numai că partea dificilă abia începe. Același proces obligă cele două state să preia, să aplice și să facă funcționale regulile europene pe teren, nu doar să le voteze.

„Nu poți scurtcircuita adoptarea, implementarea și aplicarea legilor UE pe teritoriul ucrainean. Și asta va dura ceva timp. Și va costa administrativ.”

Tradus practic, efectul intern va fi o presiune mai mare pe guverne pentru rezultate măsurabile: instituții anticorupție mai independente, numiri mai puțin politizate în justiție și reguli administrative compatibile cu cele europene. Aici se va vedea diferența dintre angajamente și execuție.

Ucraina este lăudată pentru unele dosare de corupție, dar a bifat doar 15% din planul convenit

Bruxellesul a salutat unele mișcări făcute de Kiev, inclusiv anchete și arestări la nivel înalt. Între ele este și cazul lui Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, numit suspect luna trecută într-o investigație majoră de corupție. Yermak a negat toate acuzațiile.

Dar bilanțul este departe de a fi complet. Față de cele 10 reforme prioritare convenite în decembrie anul trecut între Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, și Taras Kachka, vicepremierul ucrainean, Ucraina a finalizat doar 15% din plan. Raportat la ținta integrală, asta arată că 85% din agenda convenită rămâne încă de dus la capăt.

Planul include întărirea independenței agențiilor anticorupție NABU și SAPO, adoptarea unei strategii anticorupție și schimbări în procedurile de numire a judecătorilor și procurorilor. Aceste teme sunt sensibile politic fiindcă ating direct centre de putere din stat, nu simple ajustări administrative.

Președintele Volodimir Zelenski a legat deschiderea clusterului de nevoia ca Bruxellesul să își respecte promisiunea făcută Kievului.

„Ucraina face ceea ce este necesar și este important ca UE să își respecte, de asemenea, cuvântul. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul și poporul nostru.”

UE tratează extinderea și ca decizie de securitate, nu doar ca procedură instituțională

Liderii europeni au transmis vineri, prin Ursula von der Leyen și António Costa, că „Extinderea este o alegere strategică”. Formula are greutate într-un moment în care războiul din Ucraina a schimbat logica extinderii: nu mai este doar un proces de convergență economică și juridică, ci și unul de securitate continentală.

Heather Grabbe a dus argumentul mai departe, spunând că UE are interesul să păstreze Ucraina ferm orientată spre proiectul european, tocmai din cauza rolului ei militar și strategic pe continent. Ea a avertizat că cel mai costisitor scenariu pentru Europa ar fi apariția, în timp, a unei deziluzii profunde la Kiev față de Uniune.

Și aici apare una dintre cheile politice ale următorilor ani: cât de repede poate UE să ofere pași credibili înainte, fără să relaxeze standardele. O propunere avansată de cancelarul german Friedrich Merz pentru un „statut de membru asociat” al Ucrainei, cu reprezentare în instituțiile UE dar fără drept de vot, nu a fost acceptată în alte capitale. În schimb, ideea unei „aderări în etape” a câștigat teren, pentru că Ucraina participă deja la unele politici ale Uniunii.

Luni, 24 iunie, la Luxemburg, oficialii UE și miniștrii din Ucraina și Republica Moldova deschid formal negocierile substanțiale prin primul cluster, cel dedicat statului de drept și democrației.