Aderarea Republicii Moldova la UE intră în faza decisivă. Ce câștigă România dacă negocierile se încheie în 2028

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat luni, 15 iunie, că deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova și Ucraina mută procesul Chișinăului într-o etapă politică nouă, pe clustere, și poate face parcursul european al Republicii Moldova „ireversibil”, dacă reformele sunt duse până la capăt.

Mai precis, miza nu este doar una simbolică. Ținta invocată pentru Republica Moldova este finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului 2028, adică într-un interval de aproximativ trei ani și jumătate de la momentul deschis luni, 15 iunie. Față de procesele de aderare care s-au întins pe perioade mai lungi în alte state, Negrescu invocă exemplul Croației ca reper pentru un ritm rapid, dar avertizează că primul cluster, cel privind valorile fundamentale, este de regulă și primul deschis, și ultimul închis.

Pentru România, dosarul are o miză care trece dincolo de vecinătate. O Republică Moldova mai aproape de UE înseamnă, în logica Bruxellesului și a Bucureștiului, mai multă stabilitate economică și politică la granița estică a Uniunii, într-un moment în care Ucraina rămâne sub presiunea invaziei rusești, iar regiunea este expusă riscurilor hibride și blocajelor politice.

Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, responsabil de relația cu Republica Moldova) a legat decizia de susținerea populară din Republica Moldova, inclusiv de referendumurile organizate pe tema orientării europene. În evaluarea sa, sprijinul intern contează pentru legitimitatea negocierilor, dar nu poate înlocui reformele tehnice cerute în fiecare etapă.

„În calitatea mea de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de relația cu Republica Moldova, salut această decizie de începere a negocierilor politice pe clustere. Este o etapă importantă care face ca procesul de aderare la Uniunea Europeană să devină, sper eu, ireversibil.”

Potrivit Mediafax, oficialul european a insistat că primul test serios vine chiar de la început. Clusterul privind valorile fundamentale include capitolele cele mai sensibile politic și instituțional, iar experiența statelor intrate anterior în UE arată că aici se măsoară, de fapt, capacitatea unui stat de a respecta standardele europene pe termen lung.

Primul cluster poate decide ritmul întregii negocieri

Negrescu a descris deschiderea negocierilor ca pe intrarea într-o fază „extrem de tehnică și de detaliată”. Iar acest detaliu contează: dacă primul cluster se mișcă greu, întreg calendarul până în 2028 devine mai dificil de păstrat.

„Negocierile sunt extrem de tehnice și de detaliate. Începem acum cu primul cluster, pe valori fundamentale, un dosar-cheie. De obicei, este primul care începe și ultimul care se finalizează.”

Sursa disponibilă până acum nu detaliază lista exactă a reformelor pe care Chișinăul trebuie să le livreze imediat în acest cluster. Dar semnalul politic este clar: zona valorilor fundamentale este tratată drept filtru principal al întregului proces. Pentru publicul din România, comparația relevantă este experiența aderării proprii. Și România a avut dificultăți pe capitolul justiție, iar acea experiență este invocată acum explicit ca avertisment pentru un stat venit din fostul bloc sovietic.

„Știm cazul României, unde a trebuit să identificăm o soluție alternativă pentru a închide capitolul de justiție. De aceea spun că acest cluster este unul dificil, mai ales pentru statele care au făcut parte din vechiul bloc sovietic”, a explicat Negrescu.

Numai că oficialul european nu prezintă aceste dificultăți ca pe un argument pentru amânare, ci ca pe o justificare pentru o negociere mai atentă încă din primul moment. Asta înseamnă că ritmul va depinde mai puțin de declarații politice și mai mult de capacitatea administrației de la Chișinău de a produce reforme verificabile.

António Costa cere mai puține blocaje politice în proces

Un punct cu greutate este poziția lui António Costa (președintele Consiliului European), care a pledat pentru simplificarea unor etape ale aderării și pentru eliminarea necesității unanimității în fiecare fază. Față de sistemul în care fiecare pas poate fi încetinit de veto-uri politice, o astfel de schimbare ar reduce riscul ca negocierile să fie blocate de un singur stat membru.

Negrescu a prezentat această idee ca pe un sprijin direct pentru un calendar mai rapid al Republicii Moldova. Nu a fost anunțat, însă, un mecanism concret care să înlocuiască unanimitatea în fiecare etapă și nici un termen pentru o eventuală modificare a procedurilor.

„Am discutat în repetate rânduri cu președintele António Costa, dar și cu alți lideri europeni, susținând Republica Moldova. Mă bucur să aud că președintele Consiliului European sprijină un proces de negociere rapid, fără sincope și fără blocaje de ordin politic.”

Dar aici este și limita informațiilor disponibile acum. Se știe direcția politică, adică dorința de accelerare. Nu se știe încă formula juridică și procedurală prin care eventualele blocaje ar putea fi evitate pe parcurs.

Ținta de 2028 rămâne posibilă doar dacă reformele vin la timp

Negrescu consideră realizabil obiectivul Republicii Moldova de a încheia negocierile până la finalul anului 2028. Reperul folosit este Croația, stat citat ca exemplu de negociere rapidă. Diferența este că, în cazul Republicii Moldova, presiunea geopolitică este mult mai vizibilă, pentru că negocierile se desfășoară în vecinătatea directă a războiului din Ucraina.

Și tocmai de aceea mesajul transmis de la Bruxelles este dublu: sprijin politic există, sprijin popular există, dar termenul nu poate fi atins automat. El depinde de implementarea reformelor la Chișinău și de evitarea întârzierilor în dosarele sensibile.

„Asta ne dorim pentru Republica Moldova: ca obiectivul de finalizare a negocierilor până la finalul lui 2028 să fie unul realizabil. Totul va ține de Chișinău, în ce măsură va implementa reformele și se va ține de treabă, dar această țintă este una fezabilă”, a spus Negrescu.

Acesta a adăugat și comparația cu un precedent favorabil: „Avem exemplul altor state, de exemplu Croația, care au negociat destul de rapid. În sensul acesta, mi-aș dori ca și Republica Moldova să facă aceste lucruri în termenul fixat.”

Pasul făcut luni, 15 iunie, este deschiderea negocierilor oficiale pe clustere cu Republica Moldova și Ucraina, iar primul dosar intrat pe masă este cel al valorilor fundamentale.