Dumitru Prunariu dezvăluie costul real al Artemis II 4,1 miliarde de dolari

Misiunea Artemis II readuce oamenii în apropierea Lunii după mai bine de jumătate de secol de la epoca Apollo, însă costurile au explodat. Într-un interviu acordat în exclusivitate, singurul român care a zburat în spațiu, Dumitru Prunariu, explică că prețul unei singure lansări a ajuns la 4,1 miliarde de dolari, de la o estimare inițială de 500 de milioane. O sumă uriașă, care schimbă regulile jocului în explorarea spațială.

Luna doar o escală spre Marte

Revenirea pe Lună este, fără îndoială, un moment istoric. Dar ce înseamnă, pe bune, această misiune pentru viitor? Prunariu este tranșant. „Luna este doar un intermediar”, afirmă cosmonautul. Acolo se vor testa tehnologii și se va învăța cum să supraviețuiești pe alte corpuri cerești. Scopul final este altul, mult mai îndrăzneț.

„Pe Lună vom învăța cum să trăim și cum să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești. Toate acestea sunt necesare pentru o misiune mult mai importantă din punct de vedere istoric: explorarea planetei Marte”, a explicat Prunariu. totul este o repetiție generală pentru planeta roșie.

RecomandăriDumitru Prunariu tranșează discuția Luna este doar un intermediar spre Marte

Costuri explozive și riscuri tehnice

E drept că entuziasmul e mare, dar cifrele sunt amețitoare. „Estimările inițiale pentru lansarea rachetei SLS cu capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari. În momentul lansării din 2022, costul ajunsese la 4,1 miliarde de dolari”, subliniază Prunariu. O creștere de opt ori, care pune presiune pe programele guvernamentale.

Și problemele tehnice nu au lipsit. Cea mai dificilă parte a unei astfel de misiuni este chiar începutul. „În primul rând, lansarea cu succes”, spune cosmonautul, amintind că zborul automat din 2022 a avut parte de amânări repetate. Mai mult, „scutul termic al capsulei Orion a avut unele probleme la reintrarea în atmosferă, ceea ce a dus la modificarea profilului de reintrare pentru misiunile următoare”.

Privații preiau controlul spațiului

În acest peisaj al costurilor uriașe, sectorul privat a simțit oportunitatea. Companii precum SpaceX sau Blue Origin nu doar că rivalizează cu NASA, dar, în unele privințe, chiar o depășesc. „Companiile dezvoltă rachete reutilizabile, ceea ce reduce costul lansărilor”, notează Prunariu. Iar cifrele vorbesc de la sine.

RecomandăriPrimele imagini cu Diddy la Fort Dix dezvăluie o nouă realitate surprinzătoare

„Elon Musk deține recordul de lansări comerciale de sateliți, iar la un moment dat SpaceX ajunsese să realizeze aproximativ 84% dintre lansările comerciale din lume.”

Până la urmă, chiar și NASA se adaptează. Agenția americană nu va mai construi propriile stații orbitale, ci „va închiria spațiu pe stații dezvoltate de companii private”. O schimbare radicală de paradigmă față de epoca Apollo.

De la calculator de buzunar la „overview effect”

Pentru un om care a zburat în spațiu cu tehnologie din anii ’80, saltul este imens. „Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Aveam doar câteva programe automate executate de un computer electromecanic. Singurul aparat digital pe care l-am avut la bord a fost un mic calculator de buzunar pe care îl foloseam pentru calcule rapide”, își amintește Prunariu. Acum, totul este diferit. „Astăzi, toate sistemele sunt integrate digital și controlate de pe ecrane computerizate.”

RecomandăriDumitru Prunariu: „Martorii trebuie să observe”

Dincolo de tehnologie, experiența umană rămâne profundă. Zborul în spațiu aduce cu sine provocări fizice, de la imponderabilitate (care „nu este o stare atât de plăcută precum pare la prima vedere”) la radiații. Dar recompensa este o perspectivă unică. „Este o imagine extraordinară. Te îndrăgostești de planeta noastră atunci când o vezi de la acea înălțime”, mărturisește cosmonautul. Acest fenomen, numit „overview effect”, te face să vezi Pământul ca pe un tot unitar și fragil. „Înțelegi atunci că aceasta este casa noastră și că trebuie să o protejăm.”

România ratează startul

Ar putea România să participe la această nouă cursă spațială? Teoretic, da. Numai că, în practică, lucrurile stau puțin diferit. În timp ce alte state europene își cresc investițiile în Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a prinde contracte și proiecte, România a luat o decizie surprinzătoare.

Țara noastră „a redus însă contribuția cu aproximativ 35%, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare în acest domeniu”.

Întrebat dacă ar mai pleca într-o misiune, răspunsul lui Dumitru Prunariu vine fără ezitare, reflectând spiritul de explorator care nu dispare niciodată. „Dacă aș avea din nou 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte!”