Energia solară furnizează 10% din curentul mondial și depășește nuclearul
Energia solară a devenit oficial o forță dominantă pe scena energetică globală. Panourile fotovoltaice furnizează acum aproximativ 10% din energia mondială, reușind să depășească pentru prima dată energia nucleară, care a rămas la o cotă de 9%. Această expansiune, odinioară considerată de domeniul fantasticului, redefinește acum modul în care alimentăm planeta.
O expansiune globală fără precedent
Ceea ce părea o tehnologie de nișă, scumpă și rezervată călătoriilor spațiale, a devenit cea mai ieftină sursă de energie din lume. Creșterea a fost pur și simplu vertiginoasă. Dacă în 2015 capacitatea globală a energiei solare era de 228 de gigawați, acoperind doar 1% din electricitatea mondială, în 2020 ajunsese deja la 759 de gigawați. Iar estimările pentru 2025 indicau o capacitate de 2.919 gigawați.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Dacă ritmul actual de creștere se menține, capacitatea globală ar putea exploda la 9.000 GW până în 2030. Cum se traduce asta? ar fi suficient pentru a satisface peste 20% din cererea mondială de energie.
China domină piața, UE ține pasul
Când vine vorba de producție și instalare, China este, de departe, liderul absolut. Doar în 2025, țara a instalat panouri noi cu o capacitate de 315 GW, ducând totalul la un puternic 1.300 GW. Mai mult, peste 80% din totalul panourilor solare din lume sunt produse în prezent în China, conform datelor Deutsche Welle. În acest context, 11% din electricitatea Chinei provine acum din energia solară, în timp ce ponderea cărbunelui, extrem de poluant, a scăzut în ultimul deceniu de la 70% la 56%.
Uniunea Europeană nu stă nici ea degeaba, ocupând locul al doilea la nivel mondial, cu o capacitate totală de 406 GW. Energia solară acoperă deja aproximativ 13% din cererea de energie electrică a blocului comunitar, în timp ce cărbunele a coborât la doar 9%. În fruntea clasamentului european se află țări precum Grecia, Cipru, Spania și Ungaria, fiecare generând peste 20% din electricitatea sa din soare. Chiar și Germania, cu mai puține ore însorite, se laudă cu 18% și este liderul european la module solare instalate (119 GW), urmată de Spania cu 56 GW.
Cum stă România în cursa solară?
Și în România, energia solară a ajuns cu mult în fața celei nucleare. Panourile fotovoltaice generează anual aproximativ 4,42 TWh de energie. E drept că un rol major îl au prosumatorii, care au ajuns să producă 10% din energia țării, cu o putere instalată totală de 3.400 MW.
Ca să ne facem o idee, centrala nucleară de la Cernavodă are o capacitate de 1.400 MW.
Numai că, dincolo de cifrele locale, suntem încă în urma vecinilor. Ungaria, de exemplu, a depășit pragul de 20% din electricitate generată de soare, plasându-se în topul european.
Prețuri în cădere liberă
V-ați întrebat vreodată de ce această explozie solară are loc tocmai acum? Răspunsul e simplu: costurile. Producția de masă și panourile tot mai eficiente au redus prețurile cu aproximativ 90%. În regiunile însorite, parcurile solare la scară largă pot produce electricitate pentru aproximativ 1 eurocent per kilowatt-oră. În Germania, costul este între 4 și 5 cenți.
Pentru consumatorul de rând, curentul de la panourile de pe acoperiș este vizibil mai ieftin decât cel din rețea, costând în multe țări europene mai puțin de jumătate din prețul mediu. Stai puțin, dar stocarea? E drept, stocarea energiei solare în baterii adaugă încă 2 până la 3 cenți per kilowatt-oră. Chiar și așa, comparația cu sursele tradiționale este zdrobitoare. Conform Institutului Fraunhofer din Germania, prețul actual al energiei nucleare este între 14 și 49 de eurocenți per kWh, în timp ce energia pe bază de cărbune costă între 15 și 29 de cenți, iar cea pe gaz între 15 și 33 de cenți.
Potențialul este, practic, nelimitat. Într-o singură oră, lumina Soarelui care atinge Pământul furnizează mai multă energie decât ar avea nevoie omenirea pentru un an întreg. Prin instalarea de panouri fotovoltaice pe mai puțin de 1% din suprafața lumii, am putea acoperi întreaga cerere de energie a planetei.
