joi, 25 iunie 2026 ☁️Columbus24°CNoros

Caută în Jurnalul Național

Călătorii

Europa adoptă politica de migrație dură cu centre de deportare în afara UE și expulzări accelerate

Daniela Preda · 08 decembrie 2025 · Actualizat: 11:40
republica moldova ucraina incep negocieri aderare uniunea europeana 909094

 

 

Uniunea Europeană pregătește măsuri stricte pentru gestionarea migrației. Comisia Europeană a sugerat crearea unor „centre de returnare” în țări terțe pentru solicitanții de azil respinși. Numai 20% dintre cei care primesc un ordin de expulzare părăsesc teritoriul Uniunii. Magnus Brunner, comisar pentru migrație, a caracterizat această rată drept „inacceptabilă”.

 

Planul legislativ prevede mai multe schimbări. Un ordin de expulzare emis de o țară va avea valabilitate în toate cele 27 de state membre. Astfel, solicitanții care nu reușesc să obțină azil nu vor putea migra între statele membre. De asemenea, perioada maximă de detenție crește de la 18 la 24 de luni pentru cei care reprezintă un risc. Migranții trebuie să furnizeze date biometrice și informații despre țările de tranzit. Cei care nu se conformează riscă pierderea beneficiilor sociale și interdicții de intrare în Uniune.

Centre de detenție în țările terțe

 

Un punct sensibil al propunerii sunt „hubs de returnare”. Acestea ar fi centre de detenție construite în afara Uniunii. Italia are deja astfel de centre în Albania, posibila replicare a modelului la nivel european fiind discutată. Transferul va fi permis doar după consumarea tuturor căilor legale. Minorii neînsoțiți sunt excluși de la această măsură. Respectarea drepturilor omului în orice acord bilateral este esențială.

Reacțiile organizațiilor pentru drepturile omului

 

Amnesty International a criticat vehement această propunere. Eve Geddie, de la biroul european al organizației, consideră că Europa își propune să trimită oameni în țări cu care nu au conexiuni, unde drepturile acestora ar putea fi în pericol. Comitetul Internațional de Salvare avertizează asupra potențialului de abuzuri, subliniind că izolarea nu este o soluție.

Țările declarate „sigure” de către Comisie

 

Comisia Europeană a desemnat șapte state ca fiind „țări de origine sigure”: Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia. Solicitanții de azil din aceste state vor avea proceduri accelerate, reduse de la șase luni la trei. În 2023, peste 200.000 de persoane din aceste țări au solicitat azil în Uniune. Fiecare caz va fi evaluat individual, iar dreptul la apel rămâne disponibil.

Presiuni politice interne

 

Tendințele politice se schimbă în Europa, partidele de extremă dreapta câștigând influență. Presiunea politică a determinat guvernele centriste să adopte politici mai dure. Lideri precum Keir Starmer, Friedrich Merz și Emmanuel Macron reflectă această schimbare în discursurile lor. Politicile care odinioară erau evitate au devenit acum obișnuite.

Impactul asupra sosirilor neregulate

 

Sosirile ilegale în Europa au scăzut cu 40% în comparație cu anul anterior. Cu toate acestea, strămutările forțate la nivel global au ajuns la 122,6 milioane. Restricțiile au dovedit o anumită eficiență prin controale la frontiere. Germania, Polonia, Olanda și Belgia au implementat controale stricte, tensionând zona Schengen de liberă circulație.

Întâlnirea liderilor UE

 

Săptămâna aceasta, miniștrii de interne ai UE discută noi măsuri. „Annual Solidarity Pool”, o metodă de distribuire echitabilă a solicitanților de azil, este pe agenda lor. De asemenea, regulamentul privind returnările este supus discuțiilor. La summitul din decembrie, liderii europeni vor dezbate migrația în tandem cu alte teme importante.

Impactul asupra refugiaților sirieni și ucraineni

 

Discuțiile despre returnarea refugiaților sirieni s-au intensificat după recentele schimbări din Siria. Unele state europene propun încetarea protecției temporare. Însă astfel de returnări grăbite riscă să provoace noi valuri de strămutare. În ceea ce privește refugiații ucraineni, Uniunea trebuie să elaboreze un plan pentru perioada post-protecție temporară.