Execuţia bugetară pentru 2019 va consemna un sold negativ de 4,4% din PIB

România se pregătește să încheie anul 2019 cu un deficit bugetar semnificativ, estimat la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Economia națională pare să fi încetinit, lăsând în urmă perioada de expansiune rapidă.

Conform celor mai recente date oficiale, deficitul bugetar pentru 2019 se preconizează a fi de 4,4% din PIB, un nivel care nu a mai fost atins din anul de criză 2010, când deficitul a fost de 6,5% din PIB.

De asemenea, creșterea economică a încetinit în trimestrul al treilea, ajungând la 3% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, după o expansiune de 4,4% în trimestrul al doilea, conform statisticilor oficiale. Comparativ cu trimestrul anterior, economia a crescut cu doar 0,6% în trimestrul al treilea, față de 0,8% în trimestrul al doilea.

RecomandariPropagandistul-șef al Kremlinului cere execuția soldatului care a filmat atacul

În loc de cadouri de Crăciun, sfârșitul anului a adus o veste proastă din partea agenției de rating Standard & Poor’s, care a decis să revizuiască perspectiva de rating a României de la stabilă la negativă, avertizând că o retrogradare ar putea avea loc în următoarele 24 de luni.

Adoptarea bugetului pe 2019 cu întârziere

Bugetul pentru 2019 a fost adoptat cu o întârziere de aproximativ trei luni, în februarie, după dispute între președintele țării și Guvern, fiecare parte acuzând cealaltă de tergiversare.

Acest buget a fost construit pe o estimare de creștere economică de 5,5% și un deficit de 2,76% din PIB, estimat la 1.022 miliarde de lei. Inflația medie anuală a fost estimată la 2,8%. Comisia Națională de Prognoză a menținut aceste estimări la sfârșitul lunii ianuarie.

RecomandariPeste 50000 de locuri de muncă au dispărut. Avertismentul economiștilor pentru angajați

Ministerul Finanțelor a subliniat că principalele priorități ale bugetului sunt investițiile publice, educația și sănătatea.

La începutul anului, s-a discutat despre faptul că bugetul nu ar fi fost realizat fără controversata Ordonanță 114 din decembrie 2018, care a introdus taxe noi pentru sectorul energetic, telecomunicații și bănci.

Controversele Ordonanței 114

Dan Bădin, partener coordonator la Deloitte România, a subliniat efectele negative ale Ordonanței 114 asupra economiei, afirmând că aceasta a fost emisă din cauza lipsei de venituri la buget. El a menționat că, după ani de scăderi de taxe și creșteri ale cheltuielilor guvernamentale, fiscalitatea nu mai poate susține bugetul României.

RecomandariReforma salariilor bugetarilor. Peste 1,2 milioane de angajați rămân fără indemnizația de hrană.

Ministrul de Finanțe de atunci, Eugen Teodorovici, a respins aceste afirmații, susținând că ordonanța a fost bine fundamentată și că nu a fost menită să aducă resurse financiare suplimentare.

Riscuri externe și impactul Brexit-ului

La începutul anului, autoritățile au subliniat că riscurile externe, inclusiv tensiunile geopolitice, ar putea afecta creșterea economică a României. Un aspect important este ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care, conform estimărilor, ar putea avea un impact moderat asupra economiei românești.

Îngrijorări privind deficitul bugetar

În februarie, agenția Fitch Ratings a exprimat scepticism cu privire la atingerea țintei de deficit de 2,6% din PIB, subliniind că bugetul se bazează pe ipoteze optimiste. De asemenea, Consiliul Fiscal a avertizat că deficitul ar putea depăși 3% din PIB din cauza supraestimării veniturilor.

Experții au subliniat că bugetul este construit pe premise nerealiste, iar măsurile fiscale recente ar putea amplifica riscurile externe. De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la impactul majorărilor de pensii și salarii asupra deficitului bugetar.

Schimbări în conducerea Ministerului de Finanțe

În noiembrie, după o schimbare de guvern, noul ministru de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat că deficitul bugetar va depăși 4% din PIB, dacă nu se iau măsuri corective. El a subliniat că România a fost condusă pe baza a două bugete diferite în ultimii trei ani.

După primele nouă luni, s-a constatat o diferență semnificativă la venituri, iar cheltuielile pentru investiții nu au fost realizate conform planului. Cîțu a subliniat că deficitul a fost generat în mare parte de neplata contribuțiilor și de întârzierile în cheltuieli.

Rectificări bugetare și perspective economice

Guvernul a efectuat o rectificare bugetară pozitivă în august, menținând ținta de deficit la 2,76% din PIB. Cu toate acestea, în noiembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit estimările de creștere economică, previzionând o încetinire a avansului PIB.

Pe final de an, Standard & Poor’s a revizuit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, invocând cheltuielile excesive ale fostului guvern și impactul acestora asupra deficitului. Agenția a avertizat că, dacă dezechilibrele fiscale persistă, ratingurile României ar putea fi revizuite în scădere în următoarele 24 de luni.

În concluzie, România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar măsurile corective sunt esențiale pentru a stabiliza situația financiară a țării.

Sursa: Financiarul.ro.