Firmele marcate de ANAF cu etichete de risc intră prioritar în inspecții

Zilele în care un control ANAF putea pica oricând, oricui, par să se fi terminat. Fiscul pregătește o schimbare radicală: fiecare firmă din România va primi o etichetă de risc fiscal, mic, mediu sau ridicat. De ce contează? Pentru că de această etichetă va depinde dacă inspectorii îți vor călca pragul sau te vor lăsa în pace. Iar primele industrii vizate sunt deja pe listă, într-o mișcare ce arată că digitalizarea Fiscului a trecut de la vorbe la fapte.

Totul este parte dintr-o strategie mai amplă de a moderniza colectarea taxelor, un domeniu în care România încă bate pasul pe loc. Președintele Nicușor Dan a recunoscut recent că a văzut „o schimbare la ANAF” și „niște progrese pe partea de digitalizare”, dar a pus imediat punctul pe i, estimând că suntem abia la 15-20% din ce se poate face pentru a combate evaziunea. Această nouă clasificare a riscului este, practic, motorul care ar trebui să tureze lupta cu economia subterană.

Revoluția digitală din spatele listei

Cum a ajuns ANAF să poată evalua riscul unei firme fără să mai trimită o armată de inspectori pe teren? Răspunsul stă în digitalizarea forțată din ultimii ani. Implementarea sistemului RO e-Factura, obligatoriu pentru toate tranzacțiile între companii încă din ianuarie 2024, a creat o bază de date colosală. Fiecare factură emisă și primită de o firmă ajunge acum direct în Spațiul Privat Virtual (SPV).

RecomandăriInspector ANAF recunoaste mita de 52.800 lei. Cum proteja firmele de evaziune fiscala

Practic, toate datele ajung în timp real în serverele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Aici intervin algoritmii. Sistemele informatice analizează volume uriașe de informații și caută anomalii: neconcordanțe între declarațiile de TVA și facturile emise, tranzacții suspecte cu firme fantomă, cheltuieli nejustificate sau decalaje mari între încasări și plăți. Odată ce un tipar de risc este identificat, firma respectivă primește un scor și intră automat pe o listă de monitorizare.

Procesul este susținut de un întreg ecosistem tehnologic. Băncile, de exemplu, s-au adaptat rapid. Banca Transilvania, în parteneriat cu platforma FGO, permite antreprenorilor să trimită e-facturile către ANAF direct din aplicația de banking. Valeriu Filip, fondatorul FGO, sublinia încă de la început că sistemul lor are „o rată de succes de 100% pentru încărcarea e-Facturilor în SPV datorită mecanismului automat”. Această automatizare asigură Fiscului un flux constant și corect de date, esențial pentru analiza de risc.

Nu gemul bunicii, ci rețelele de evaziune

Noua abordare a Fiscului țintește precis zonele de mare evaziune, lăsând în pace micii întreprinzători corecți. A confirmat-o chiar Nicușor Dan, care a subliniat că „nu gemul de la bunica este marea evaziune, în niciun caz”.

„Există lanţuri de mare evaziune, există o evaziune la TVA-ul şi pe intra-comunitar… Deci zonele de evaziune noi le cunoaştem. Abia începem să avem mijloacele electronice care să ne ducă exact către punctul de evaziune, astfel încât să luăm măsuri”, a declarat președintele.

Clasificarea de risc este exact acel „mijloc electronic”. În loc să verifice la întâmplare mii de firme mici, ANAF își va concentra resursele limitate pe companiile pe care algoritmii le semnalează ca având un risc ridicat. Acestea sunt, de regulă, cele implicate în scheme de fraudare a TVA-ului, caruseluri fiscale sau cele care lucrează cu un număr mare de angajați plătiți la negru. Contextul economic este și el un factor de presiune. Consiliul Fiscal a avizat bugetul pentru 2026 cu avertismente clare privind fragilitatea acestuia și riscurile legate de deficit și datoria publică, ceea ce obligă Guvernul să găsească soluții rapide pentru a crește gradul de colectare.

RecomandăriFirmele din România, vizate de fraude cu e-mailuri și apeluri false ANAF

Firmele de pază, primele luate la ochi

Și deja știm cine sunt primii vizați. Conform informațiilor apărute, ANAF își va concentra controalele în 2026 pe industriile considerate cu risc fiscal ridicat, iar firmele de pază și protecție deschid lista. De ce acest domeniu? Este o industrie cu un volum mare de personal, unde munca la negru sau „la gri” a fost frecvent semnalată. De asemenea, este un sector cu fluxuri financiare complexe, care poate masca mai ușor anumite nereguli.

RecomandăriANAF renunta la publicarea listei firmelor cu risc ridicat

Pe lângă firmele de pază, pe lista scurtă a Fiscului se vor regăsi, cel mai probabil, și alte sectoare tradițional asociate cu evaziunea: construcțiile, transporturile, comerțul cu produse agricole sau serviciile de înfrumusețare. Practic, orice domeniu unde plățile în numerar sunt încă frecvente și unde contractele de muncă pot fi manipulate este acum sub lupă.

Mai mult, ANAF a anunțat că, în anumite cazuri, va verifica nu doar firma, ci și persoana din spatele ei. Asta înseamnă că se vor analiza și averile personale ale administratorilor și asociaților, pentru a vedea dacă stilul de viață corespunde cu veniturile declarate oficial. O discrepanță majoră va fi un semnal de alarmă suplimentar pentru inspectori.

Ce urmează pentru afacerea ta

Pentru antreprenorul onest, vestea este, paradoxal, una bună. O firmă cu actele în regulă, care își declară și plătește taxele la timp, va primi un scor de risc scăzut și are șanse mult mai mici să fie deranjată de controale inopinate. Sistemul digitalizat ar trebui să reducă birocrația și să elimine suspiciunea generalizată care plana asupra întregului mediu de afaceri.

Pentru companiile care au funcționat la limita legii sau care au o contabilitate dezordonată, presiunea crește exponențial. Orice factură neînregistrată, orice declarație depusă cu întârziere sau orice neconcordanță între datele din diverse sisteme (casă de marcat, e-Factura, declarații fiscale) va contribui negativ la scorul de risc. Asta înseamnă că intrarea pe „lista roșie” a ANAF devine o certitudine matematică, nu o chestiune de ghinion.

În esență, Fiscul trece de la o abordare de tip „vânătoare” la una de tip „supraveghere”. În loc să alerge după evazioniști, îi va identifica de la distanță, pe baza datelor pe care companiile însele le furnizează zilnic. Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: era adaptărilor și a improvizațiilor s-a încheiat. Urmează era transparenței totale, fie că le convine sau nu.