FMI taie prognoza României la 0,7% după intrarea în recesiune tehnică
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, o situație confirmată de două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut la finalul anului 2025. Ca răspuns, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au tăiat drastic prognozele de creștere pentru 2026. Declinul vine pe fondul unui pachet de măsuri de austeritate adoptat de Guvern vara trecută, care a eșuat să stabilizeze bugetul și a împins inflația la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană.
Ce înseamnă recesiunea tehnică
Confirmarea oficială a venit de la Institutul Național de Statistică (INS) pe 13 februarie 2026. Datele publicate arată că PIB-ul, pe seria ajustată sezonier, s-a contractat cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025 față de trimestrul precedent. Această scădere abruptă a fost precedată de un alt declin, mai temperat, de 0,1%, înregistrat în trimestrul al treilea comparativ cu al doilea.
Or, definiția recesiunii tehnice este îndeplinită atunci când economia unei țări înregistrează scădere două trimestre la rând.
Măsurile fiscale adoptate de Executiv în încercarea de a reduce deficitul bugetar sunt considerate principalul factor al acestei contracții. Guvernul condus de Ilie Bolojan a majorat cota TVA și accizele, măsuri care au lovit direct în puterea de cumpărare a populației și au frânat consumul, principalul motor al economiei românești în ultimii ani. În paralel, au fost blocate indexările pensiilor și salariilor, ceea ce a redus și mai mult cererea internă și a afectat încrederea consumatorilor.
În ciuda datelor clare de la Statistică, premierul Ilie Bolojan a transmis la momentul respectiv un mesaj optimist. Acesta a calificat situația drept „temporară”, susținând că efectele măsurilor vor fi absorbite și că a doua jumătate a anului va aduce premise pentru un început de creștere economică.
Avertismentul instituțiilor financiare internaționale
Perspectiva instituțiilor financiare internaționale este însă mult mai pesimistă și contrazice direct discursul guvernamental. Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat cel mai recent raport „World Economic Outlook”, în care a tăiat la jumătate estimarea de creștere pentru România. Mai exact, FMI se așteaptă acum la un avans de doar 0,7% în 2026, față de prognoza de 1,4% din toamna anului 2025.
Pentru anul 2027, FMI anticipează o accelerare a creșterii economice la 2,5%, dar avertizează asupra riscurilor persistente.
Și prognoza privind inflația a fost înrăutățită, reflectând presiunile generate de majorările de taxe. FMI estimează o rată medie anuală a inflației de 7,8% pentru 2026, în creștere de la 6,7%, cât estima în raportul din octombrie. Această revizuire vine în contextul în care, în luna martie 2026, rata anuală a inflației a atins un vârf de 9,9%, cea mai mare valoare înregistrată în rândul statelor membre ale Uniunii Europene la acel moment.
Nici Banca Mondială nu oferă o perspectivă mai bună. În cea mai recentă actualizare a prognozelor sale, instituția a revizuit în jos creșterea economică a României la doar 0,5% pentru 2026. Estimarea anterioară, din luna ianuarie, indica un avans de 1,3%, ceea ce arată o deteriorare rapidă a perspectivelor în doar câteva luni. Revizuirea negativă se extinde și asupra anului 2027, pentru care Banca Mondială prognozează acum o creștere de 1,4%, față de 1,9% anterior.
Aceste cifre arată că măsurile de austeritate, deși menite să aducă o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare, nu au produs efectele scontate și au aruncat economia într-o spirală negativă, marcată de creștere anemică și inflație ridicată.
