Focar de hantavirus pe nava MV Hondius. 3 persoane au decedat si 12 tari monitorizeaza pasagerii
Trei persoane au decedat și alte cinci au fost testate pozitiv pentru hantavirusul Andes în urma unui focar izbucnit pe nava de croazieră MV Hondius. Situația a determinat Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA să clasifice incidentul drept urgență de nivel 3, în timp ce autoritățile sanitare din 12 țări monitorizează zeci de pasageri care au debarcat recent.
Avertismentul mediului stiintific
Oamenii de știință privesc cu atenție evoluția acestui focar, analizând capacitatea de reacție a sistemelor globale. Drew Weissman, imunolog laureat cu Premiul Nobel pentru Medicină în 2023 și unul dintre creatorii tehnologiei din spatele vaccinurilor anti-Covid, explică stadiul actual al cercetării (domeniu în care lucrează de peste 30 de ani pentru variantele hantavirusului). Într-o analiză publicată recent de Mediafax, specialistul american temperează îngrijorările imediate. „hantavirusul se poate transmite între oameni, însă nu la fel de rapid ca și Covidul. Infecțiile cu hantavirus sunt cazuri sporadice, care necesită monitorizare, ca orice altă infecție, dar nu suntem în pragul unei noi pandemii”, a declarat Weissman.
Dar dilema reală apare la nivelul timpului de reacție tehnologică. „Durează nouă sau zece luni pentru ca acestea să fie disponibile. Lucrăm la toți virușii potențial responsabili de pandemii, dar este nevoie de timp tehnic pentru a aduce aceste tehnologii pe piață. Chiar și pentru Covid le aveam deja pregătite”, a adăugat imunologul.
Traseul focarului de pe mare
Primul caz confirmat datează de la începutul lunii mai, originea fiind localizată înainte de îmbarcare. Se crede că un pasager a contractat virusul după contactul cu o rozătoare la o groapă de gunoi din apropierea orașului argentinian Ushuaia. Un cuplu de cetățeni olandezi, considerat primul caz al focarului, se îmbarcase pe 1 aprilie. Femeia a fost coborâtă dintr-un zbor KLM pe ruta Johannesburg în data de 25 aprilie, din cauza agravării stării de sănătate, și a murit înainte de a ajunge în Olanda. O însoțitoare de bord a companiei KLM care intrase în contact cu pacienta a fost internată ulterior la Amsterdam cu posibile simptome de boală. Bilanțul actual indică trei decese, incluzând cei doi soți olandezi și o cetățeană germană.
Cifrele ridică semne de întrebare serioase pentru oficialii din sănătate.
Toți pasagerii care au debarcat în Insula Sfânta Elena pe 24 aprilie au fost contactați. Printre aceștia se află șapte britanici și șase americani, iar monitorizarea se extinde rapid. Departamentul de Sănătate Publică din Georgia urmărește doi rezidenți asimptomatici, în timp ce autoritățile din Arizona, California și Texas au identificat alți pasageri întorși acasă. În Elveția, un bărbat spitalizat a fost testat pozitiv, iar în Germania, la Spitalul Universitar din Düsseldorf, o persoană evacuată este în curs de testare ca fiind un contact direct. Directoarea OMS pentru focare și pandemii, Maria Van Kerkhove, a precizat clar situația. „Acesta nu este coronavirus, este un virus foarte diferit”, a declarat reprezentanta OMS, instituția lucrând la îndrumări pentru pasagerii rămași la bordul navei cu destinația Insulele Canare.
Pericolul mutatiilor genetice
V-ați gândit vreodată la vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare în fața unui blocaj medical prelungit? E drept că focarele izolate par îndepărtate, dar realitatea economică ne arată o interconectare profundă. Iar o așteptare de zece luni pentru un vaccin la nivel global s-ar traduce imediat în perturbări masive ale comerțului internațional, presiune care în România ar lovi direct în cursul valutar și ar forța BNR să mențină dobânzile ridicate la credite pentru a contracara inflația importată din Vest.
Carlo Federico Perno, șeful Unității de Microbiologie și Imunologie Diagnostică de la Spitalul Bambino Gesù din Roma, atrage atenția asupra specificului acestui focar. Virusul Andes reprezintă singura specie dovedită că se transmite de la om la om prin contact apropiat și prelungit. Restul speciilor necesită inhalarea particulelor de urină, fecale sau salivă de la rozătoare infectate. Rata mortalității variază între 1% și 15% în Asia și Europa, atingând chiar 50% în America din cauza sindromului pulmonar. „Hantavirusurile, ca toate virusurile ARN, au o capacitate ridicată de mutație. Când un virus se adaptează la oameni, devine mai infecțios. Și mortalitatea nu scade neapărat odată cu creșterea transmisibilității”, avertizează Perno.
Lipsa finantarii globale
Numai că soluțiile tehnice se lovesc de barierele financiare și politice. Până la urmă, cercetarea medicală necesită capital predictibil, nu doar reacții de criză. Drew Weissman critică dur atitudinea decidenților politici față de prevenția la nivel macro. „Am avut trei pandemii de coronavirus și zeci de pandemii de gripă în ultimii 150 de ani. Acestea sunt fenomene naturale pentru mediul nostru. Problema este că nu suntem pregătiți. Pentru a le preveni, trebuie să investim în cercetare, iar asta înseamnă să punem la dispoziție fonduri. Dar politicienii de astăzi nu se gândesc la viitor; se gândesc doar la ceea ce este necesar astăzi și nu investesc în acest domeniu. De aceea nu vor să finanțeze cercetări viitoare care ne-ar putea proteja”, explică laureatul Nobel.
Și perspectiva sa asupra pregătirii sistemice diferă radical de viziunea administrativă actuală. „Pentru mine, a fi pregătit înseamnă a avea un vaccin gata de administrat oamenilor pentru a-i imuniza: aceasta este diferența dintre prevenție și tratament. Dar guvernul s-a săturat de asta și a încetat să ne mai finanțeze. În opinia lor, a fi pregătit înseamnă a avea suficiente măști și mănuși. Dar a aștepta zece luni pentru un vaccin (un timp incredibil de rapid pentru știință) duce totuși la un colaps economic”, a concluzionat Weissman. Autoritățile sanitare din Canada monitorizează în prezent trei cetățeni asimptomatici, dintre care unul s-a aflat în același zbor cu o persoană care prezenta deja simptome specifice bolii.
