Francezii primesc 15.000 € pentru renovarea casei. Ce sume oferă statul român
Chiar de astăzi, 23 februarie 2026, francezii pot aplica din nou pentru subvenții uriașe destinate renovării energetice a locuințelor, un program cu un buget de aproape 5 miliarde de euro. În timp ce la Paris se redeschide un mecanism complex, care oferă ajutoare de mii de euro dar vine și cu reguli draconice, în România proprietarii încă așteaptă detaliile programului Casa Verde 2026. Modelul francez, urmărit cu atenție de întreaga Europă, arată atât potențialul, cât și capcanele unui astfel de demers național.
Ambiția franceză: renovare la scară națională sau „coșmar” pentru proprietari?
Guvernul președintelui Emmanuel Macron și-a propus un țel uriaș: renovarea a două treimi din cele 37 de milioane de locuințe ale Franței până în 2050. Miza este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în condițiile în care clădirile rezidențiale sunt responsabile pentru o treime din emisiile de carbon și aproape jumătate din consumul de energie al țării. Pentru a forța mâna proprietarilor, statul a introdus o strategie bazată pe recompensă și pedeapsă.
Pedeapsa este dură. Locuințele cu eficiență energetică slabă, clasificate în categoriile F și G, sunt excluse treptat de pe piața chiriilor. Deja, cele mai proaste proprietăți nu mai pot fi închiriate noilor veniți, iar până în 2028, un total de 5,2 milioane de locuințe vor deveni complet neeligibile pentru închiriere. Pentru mulți proprietari, legea este un coșmar. „Mă gândesc pur și simplu să vând”, spune Michelle Bassano, care deține un apartament într-o clădire veche de 200 de an din Paris. Vecinii refuză să aprobe costurile de 100.000 de euro pentru izolarea acoperișului, iar izolarea fațadei este interzisă din motive de patrimoniu istoric.
MaPrimeRénov’: Banii de la stat, pe două căi
Recompensa vine sub forma programului MaPrimeRénov’, gestionat de Agenția Națională a Locuințelor (Anah). Acesta oferă finanțare pe două direcții principale, în funcție de venituri și de amploarea lucrărilor.
Prima cale este „Rénovation d’ampleur” (Renovare de anvergură), destinată proiectelor complexe care trebuie să urce clădirea cu cel puțin două clase energetice (de exemplu, de la F la D). Aici, statul acoperă un procent din costul total al lucrărilor, care poate ajunge la un plafon de 30.000 € pentru un salt de două clase sau chiar 40.000 € pentru un salt de trei clase. O condiție obligatorie este asistența din partea unui consultant specializat, „Accompagnateur Rénov’”, a cărui prestație este acoperită integral de stat.
A doua cale, „Parcours par geste” (Traseu pas cu pas), finanțează intervenții punctuale. Sumele sunt fixe și pot fi considerabile. De exemplu, instalarea unei pompe de căldură geotermice poate fi subvenționată cu până la 11.000 €. O centrală pe biomasă primește până la 5.000 €, iar un sistem de apă caldă pe bază de energie solară, până la 4.000 €. Combinând doar două astfel de intervenții, un proprietar poate depăși cu ușurință suma de 15.000 € menționată în titlu.
Birocrație, riscuri și o Europă cu ochii pe Paris
Banii, deși mulți, nu se obțin ușor. Gilles Lambert, un proprietar din suburbiile Parisului, descrie procesul de aplicare pentru o subvenție de 10.000 de euro drept un „traseu complicat, plin de obstacole”. Între timp, două dintre apartamentele sale au fost interzise pe piața chiriilor.
Experții avertizează deja asupra consecințelor neintenționate. Agenții imobiliari se tem de o criză a locuințelor în orașe mari precum Marsilia sau Lyon, pe măsură ce apartamentele ineficiente sunt scoase de pe piață. Jean-Claude Bassien, director adjunct la grupul imobiliar Nexity, consideră abordarea guvernului corectă, dar calendarul „nerealist și absurd”. El avertizează că graba ar putea duce la o repetare a protestelor „vestelor galbene” care au zguduit Franța în 2018. Chiar și fostul prim-ministru Édouard Philippe a atras atenția că excluderea locuințelor slab cotate va „reduce mecanic opțiunile de închiriere pentru persoanele cu venituri mici”.
„Toată lumea se uită la exemplul francez, să vadă cum funcționează. Pe hârtie este o idee bună, chiar dacă e prea devreme să judecăm rezultatele”, a declarat Boris Cournède, expert la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Și în România? Așteptare și semne de întrebare pentru Casa Verde 2026
În timp ce Franța are pe masă un plan detaliat, cu reguli clare și bugete de miliarde, deși contestat, în România programul Casa Verde pentru 2026 este încă în faza de așteptare. Lecțiile din experimentul francez sunt însă extrem de relevante pentru autoritățile de la București.
Prima lecție este legată de finanțare. Cele aproape 5 miliarde de euro alocate de Paris par o sumă imensă, dar un raport al Verzilor din Senatul francez estimează nevoia reală la aproape 25 de miliarde de euro pe an. Asta ridică o întrebare directă pentru România: ce buget va fi alocat și va fi el suficient pentru a produce un impact real la nivel național?
A doua provocare este birocrația. Modelul francez, cu consultanți obligatorii și dosare complexe, s-a dovedit a fi un „traseu cu obstacole”. Va reuși viitorul program Casa Verde, gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu, să ofere o procedură simplificată, accesibilă oricărui proprietar, fără a necesita săptămâni de muncă pentru completarea unui dosar?
Experimentul francez este un pariu riscant, dar necesar, în lupta cu schimbările climatice. Pentru România, care se confruntă cu un fond locativ la fel de învechit, marea provocare e mai mult decât să lanseze un program, ci să creeze unul care funcționează în practică: bine finanțat, simplu de accesat și corect calibrat pentru a nu genera crize sociale. Ceasul ticăie.
