Franța intră în economia de război și crește stocurile de drone cu 400%
Franța se pregătește de vremuri tulburi și își va mări stocurile de rachete și drone cu până la 400% până în 2030. Parisul are în vedere inclusiv dezvoltarea unui nou tanc, conform unui proiect de lege privind planificarea militară care arată o schimbare majoră de strategie. Totul vine în contextul în care conflictele recente din Ucraina și Orientul Mijlociu au demonstrat cât de repede se epuizează muniția într-un război modern, de mare intensitate.
Miliarde pentru drone și rachete
Pe 8 aprilie, guvernul francez va prezenta o versiune actualizată a legii de planificare militară. Documentul este, de fapt, un cadru financiar pe mai mulți ani care stabilește ținte clare pentru achiziția și dezvoltarea de armament. Și nu vorbim de sume mici. Legea prevede alocarea a 8,5 miliarde de euro special pentru drone și rachete până în 2030.
Premierul francez Sébastien Lecornu a spus-o direct în fața parlamentarilor. „nevoia urgentă, fireste, este pentru muniție”. Declarația sa vine pe fondul unor temeri tot mai mari în Europa legate de un posibil conflict cu Rusia până la finalul acestui deceniu.
O economie adaptată conflictului
Proiectul de lege, un document de 64 de pagini, nu lasă loc de interpretări. „Acest efort se reflectă într-o creștere a comenzilor și livrărilor, precum și în adaptarea infrastructurii industriale prin cofinanțarea capacităților de producție prioritare”, se arată în text. Dar fraza cheie este alta. „Efortul se desfășoară în perspectiva pregătirii unei economii de război.”
Cifrele vorbesc de la sine.
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, majoritatea țărilor europene și-au accelerat înarmarea. Iar realegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA a intensificat această tendință, pe fondul temerilor că Washingtonul s-ar putea retrage din NATO. Legea franceză prevede cheltuieli pentru apărare de 63,3 miliarde euro în 2027, care vor crește progresiv la 68,3 miliarde în 2028, 72,8 miliarde în 2029 și vor ajunge la 76,3 miliarde în 2030.
Ținte ambițioase și tensiuni interne
Obiectivele pentru drone și rachete sunt, pe bune, ambițioase. Franța vrea să crească stocurile de drone kamikaze cu 400%. Bombele ghidate AASM Hammer, produse de Safran, vor avea o creștere de 240%, în timp ce stocurile de rachete Aster și Mica (produse de MBDA) vor fi suplimentate cu 30%.
Numai că lucrurile nu stau chiar așa simplu. Noile contracte apar pe fondul unor tensiuni între stat și industrie. Producătorii se plâng că guvernul nu plasează suficiente comenzi, în timp ce autoritățile le cer să investească în capacități de producție înainte de a semna contractele. totusi, directorul general al MBDA, Eric Béranger, a declarat săptămâna trecută că va crește producția cu 40% în acest an, inclusiv prin dublarea celei de rachete Aster.
Un tanc nou și proiecte europene abandonate
Dincolo de muniție, Parisul analizează dezvoltarea unui nou tanc, lansând studii pentru a evalua succesorul modelului Leclerc. Cum vine asta? Ei bine, decizia vine după apeluri insistente din partea parlamentarilor și a industriei, care cer guvernului să recunoască faptul că tancul franco-german Main Ground Combat System (MGCS) ar putea întârzia. Forțele terestre franceze vor avea nevoie de o soluție intermediară, deoarece vehiculele Leclerc vor ieși din serviciu până la sfârșitul anilor 2030.
Și, ca și cum n-ar fi de ajuns, Franța pare să fi abandonat și programul Eurodrone, o dronă de recunoaștere cu rază lungă, dezvoltată împreună cu Germania, Italia și Spania. Proiectul de lege nu prevede niciun fond pentru acest program, care oricum suferea de întârzieri majore. V-ați gândit vreodată ce înseamnă aceste decizii unilaterale pentru viitorul proiectelor comune de apărare europene?
E drept că, deși planificarea se întinde până în 2030, mulți se așteaptă ca succesorul lui Macron să vină cu un nou plan după alegerile prezidențiale din 2027. totusi, în Franța există un consens larg privind nevoia de a crește cheltuielile militare. Liderul de extremă dreapta și favorit la președinție, Jordan Bardella, a declarat luna trecută că Parisul ar trebui să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare, conform țintelor NATO.
