Fraudă de 20 milioane euro cu fonduri UE anchetată de Parchetul European

Parchetul European (EPPO), instituția condusă de Laura Codruța Kovesi, investighează o fraudă la scară largă care implică fonduri europene în valoare de aproape 20 de milioane de euro. Ancheta vizează două proiecte cu finanțare europeană derulate în România și Bulgaria. Unul dintre proiecte se referea la producția de baterii litiu-ion, iar celălalt la fabricarea de structuri metalice modulare prefabricate.

Operațiune coordonată în patru țări

Anchetatorii au descins simultan la 14 adrese, atât la domicilii private, cât și la sedii de companii.

Acțiunile de investigație au fost coordonate în mai multe țări, inclusiv România și Bulgaria, cu sprijinul autorităților din Austria și Regatul Unit. Operațiunea a fost condusă de la București, iar în acest moment șapte persoane sunt suspectate în dosar. Faptele investigate s-ar fi petrecut pe o perioadă de patru ani, între 2020 și 2024, potrivit datelor comunicate de EPPO.

RecomandăriFuncționari din Primăria Bacău, trimiși în judecată pentru fraudă de 1,4 milioane lei din fonduri europene

Prejudiciul direct calculat de procurori se ridică la aproximativ 7,5 milioane de euro. Banii au fost obținuți în mod fraudulos din Fondul European de Dezvoltare Regională, un instrument financiar destinat reducerii decalajelor economice între regiunile Uniunii Europene.

Cum funcționa mecanismul: documente false și un carusel financiar

Anchetatorii susțin că beneficiarii proiectelor au prezentat autorităților de management din România „documente false sau inexacte” pentru a obține finanțarea. Una dintre metodele folosite a fost fabricarea de oferte pentru a umfla artificial bugetele proiectelor. Această practică permitea solicitarea unor sume mai mari de la Uniunea Europeană și creșterea profitului ilicit.

Dar schema era mai complexă. Suspecții au depus și documente înșelătoare pentru a demonstra că dispun de capacitatea financiară necesară și de partea de cofinanțare obligatorie. Pentru a crea această aparență, aceleași sume de bani erau circulate în mod repetat între diverse conturi bancare.

RecomandăriAfaceristă din Iași judecată pentru o fraudă de 1,2 milioane euro cu firme fantomă

Potrivit procurorilor, fondurile erau transferate pe perioade foarte scurte, „doar pentru perioada necesară generării extraselor de cont bancar justificative”. Acest carusel financiar crea o iluzie de stabilitate și lichiditate, inducând în eroare autoritățile responsabile cu verificarea dosarelor de finanțare.

Un funcționar public, complice la fraudă

Investigația a scos la iveală și implicarea unui funcționar public. Acesta este suspectat că a facilitat ilegal unul dintre proiecte prin validarea unor rapoarte de inspecție la fața locului care atestau fapte nereale.

Mai exact, documentele semnate de funcționar susțineau că echipamentele cheie pentru proiect fuseseră deja livrate. Dovezile strânse de EPPO arată însă că furnizorul respectiv nu achiziționase, de fapt, niciun utilaj, ceea ce demonstrează că inspecția fie nu a avut loc, fie a fost complet falsificată.

RecomandăriParchetul European anchetează o fraudă cu fonduri UE în Guyana

Odată ce finanțarea era asigurată, banii erau redirecționați către uz personal. Pentru a ascunde urma banilor, suspecții ar fi pus la punct aranjamente financiare complexe, care implicau atât tranzacții interne, cât și transfrontaliere.

Aceste operațiuni sunt acum investigate ca posibile fapte de spălare de bani. EPPO a precizat că lucrează în strânsă coordonare cu Serviciul Național de Investigații din Bulgaria și cu Direcția Generală de Prevenire a Spălării Banilor din România, în timp ce eforturile de strângere a probelor continuă.