G7 în ședință de criză războiul din Iran a blocat o strâmtoare cheie pentru comerț

Miniștrii energiei și finanțelor din G7, alături de guvernatorii băncilor centrale, participă astăzi la discuții de urgență online. Întâlnirea vine pe fondul temerilor că repercusiunile economice ale războiului din Iran sunt pe punctul de a atinge un nivel critic, fiind luată în considerare o nouă deblocare a rezervelor strategice de petrol.

Tensiuni în creștere și piețe în declin

Piețele europene au deschis în scădere luni, iar contractele futures indică scăderi pe principalii indici. Cu prețurile la petrol și gaze deja în spirală, există acum teama că un conflict prelungit ar putea da peste cap lanțurile globale de aprovizionare, în timp ce mărfuri esențiale, inclusiv îngrășămintele, sunt blocate în Strâmtoarea Hormuz. Această cale navigabilă critică este efectiv închisă de o lună, de la izbucnirea conflictului.

Iar tensiunile au ieșit la suprafață săptămâna trecută, la întâlnirea miniștrilor de externe ai G7 din Franța. Acolo, secretarul de stat american Marco Rubio a avut un schimb de replici tăios cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, când aceasta a întrebat „când se va epuiza «răbdarea» SUA față de Kremlin”.

Semnele presiunii inflaționiste și costurile de împrumut în creștere fac acum criza iminentă greu de ignorat pentru G7.

Căutare de soluții la Bruxelles

La Bruxelles, miniștrii energiei din UE analizează plafonarea prețurilor la petrol sau taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice pentru a stăpâni prețurile, înaintea unei reuniuni virtuale programate pentru mâine. Oficialii de la Bruxelles recunosc că, deși criza nu este încă la fel de acută ca cea din 2022, de data aceasta există o „marjă de manevră financiară” mult mai limitată.

În paralel, miniștrii agriculturii s-au reunit astăzi, Franța fiind în fruntea celor care cer acțiuni rapide pentru a combate insecuritatea de pe piața europeană a îngrășămintelor. Parisul dorește ca blocul comunitar să suspende temporar Mecanismul de Ajustare la Frontiera de Carbon (un instrument de tarifare bazat pe emisiile de carbon) pentru îngrășăminte și amoniac, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2026. Mai mult, Franța presează Comisia Europeană să accelereze lucrările la un „Plan European de Suveranitate a Îngrășămintelor”, promis de mult timp.

Amenințări și diplomație în Orientul Mijlociu

Situația rămâne extrem de tensionată. Duminică, la Islamabad, diplomați de rang înalt din Pakistan, Turcia, Arabia Saudită și Egipt au purtat discuții pentru dezescaladare, însă fără ca vreo parte beligerantă să fie reprezentată. S-a discutat inclusiv despre redeschiderea Strâmtorii Hormuz prin introducerea unor sisteme de taxare similare Canalului Suez.

Dar, în timp ce diplomația își caută calea, fostul președinte american Trump a declarat pentru Financial Times că preferința sa este „să iau petrolul din Iran” prin confiscarea centrului iranian de export de pe insula Kharg. A insistat, totuși, că este „destul de sigur” că Iranul va ajunge la o înțelegere. În același timp, Washington Post relatează că Pentagonul se pregătește pentru o posibilă invazie terestră în Iran. Până la urmă, cum vine asta? Președintele parlamentului iranian a acuzat ieri SUA că plănuiește în secret o invazie, avertizând că Teheranul așteaptă să „plouă cu foc” peste orice soldat american care intră pe teritoriul său.

Scandal diplomatic la Ierusalim

Liderii mondiali și-au exprimat profunda îngrijorare după ce poliția israeliană l-a împiedicat pe șeful Bisericii Catolice din Ierusalim, Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, să intre în Biserica Sfântului Mormânt pentru slujba din Duminica Floriilor. Într-un incident pe care Patriarhia Latină l-a descris ca fiind o premieră în „secole”, atât Cardinalul Pizzaballa, cât și Custodele Țării Sfinte, Părintele Francesco Ielpo, au fost opriți de autorități.

Patriarhia a subliniat că incidentul „ignoră sensibilitățile a miliarde de oameni din întreaga lume”. Reacțiile nu au întârziat să apară. Premierul italian Giorgia Meloni a calificat acțiunile poliției israeliene drept o „ofensă la adresa credincioșilor” și a „fiecărei comunități care recunoaște libertatea religioasă”. Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat incidentul, spunând că se înscrie într-un tipar de „creștere îngrijorătoare a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte din Ierusalim”.

Israelul a susținut inițial că preoții au fost opriți din cauza unor „preocupări de securitate”. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că i s-a cerut Cardinalului Pizzaballa să „se abțină de la a ține slujba” din „preocupare specială pentru siguranța sa”, dar că Israelul i-a asigurat de atunci „acces deplin și imediat la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.” Numai că un purtător de cuvânt al Patriarhiei Latine a spus că slujbe private au avut loc la Biserica Sfântului Mormânt de la începutul războiului, rămânând neclar de ce accesul celor doi preoți la slujba de duminică a fost diferit.

Mișcări neașteptate pe frontul israelian

Într-o mișcare extrem de neobișnuită pentru administrația sa, biroul premierului Benjamin Netanyahu a emis o directivă către armata și poliția israeliană pentru a lua măsuri drastice împotriva violenței coloniștilor împotriva palestinienilor din Cisiordania. Documentul se intitulează „Directiva Prim-ministrului privind Combaterea Infracțiunilor Naționaliste în Iudeea și Samaria”.

Și totuși, în ciuda acestei directive, Netanyahu a ordonat armatei să „extindă și mai mult zona de securitate tampon existentă” în sudul Libanului, pe măsură ce războiul împotriva Hezbollah se intensifică.

Aproape o cincime din populația Libanului a fost acum strămutată ca urmare a conflictului.