G7 recunoaște eșecul în Iran 40% din capacitatea de rafinare e distrusă

Miniștrii de externe ai statelor G7, reuniți joi și vineri în Franța, admit că au o influență limitată asupra războiului din Iran. Conflictul, care a destabilizat puternic piețele energetice, este descris drept o „catastrofă” pentru economiile lumii, în timp ce europenii încearcă să convingă Washingtonul să găsească o cale de ieșire.

Germania: „Nu este războiul nostru”

Tonul a fost dat de Germania, care a exprimat fără ocolișuri frustrarea capitalelor europene. „Pentru a fi foarte clar, acest război este o catastrofă pentru economiile lumii”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, înaintea reuniunii.

Dar dincolo de impactul economic, supărarea este legată de modul în care a fost declanșat conflictul. „Nu am fost consultați. Nimeni nu ne-a întrebat. Nu este războiul nostru”, a adăugat oficialul german. Poziția sa a fost reluată aproape identic de șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, care a rezumat tranșant situația: „Acesta nu este războiul Europei. Nu noi l-am început. Nu am fost consultați”.

RecomandariRăsturnare de situație la Budapesta. Decizia oficială luată de guvernul maghiar

Distrugeri care vor costa ani de refacere

Impactul economic este, pe bune, sever. Atacurile aeriene ale SUA și Israelului asupra infrastructurii petroliere iraniene și restricțiile din Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru livrările globale, au provocat una dintre cele mai grave crize energetice din ultimele decenii.

Cifrele vorbesc de la sine.

Ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, a oferit o imagine sumbră a pagubelor. „Între 30% și 40% din capacitatea de rafinare din Golf este afectată sau distrusă”, a precizat acesta. Și lucrurile stau chiar mai rău pe termen lung. „Am discutat cu ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al Kaabi, care a spus că 17% din capacitatea de producție de gaze a fost distrusă în urma atacurilor, iar refacerea va dura ani. Vorbim despre aproximativ trei ani”.

RecomandariPrima victorie aeriană a României după 81 de ani. Ce a povestit pilotul de F16 care a doborât o dronă

Diplomație cu pistolul la tâmplă?

Reuniunea G7 (grupul celor mai industrializate state: SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia) vine într-un moment paradoxal. Administrația Donald Trump susține că poartă discuții indirecte cu Teheranul și că ar fi propus chiar un plan de pace. Cum vine asta, când în paralel Pentagonul anunță trimiterea a mii de soldați în regiune pentru posibile noi operațiuni militare?

Iar Iranul nu pare deloc convins de bunele intenții. Ministrul de Externe, Abbas Araghchi, a ținut să clarifice că schimbul de mesaje prin intermediari „nu înseamnă negocieri cu Statele Unite”. Ba chiar a adăugat că „Iranul nu intenționează să negocieze direct cu SUA”. Presa iraniană indică deja că oferta de armistițiu are șanse mari să fie respinsă.

Europenii, prinși la mijloc

În ciuda presiunilor, liderii europeni recunosc că au puține pârghii reale. E drept că Donald Trump i-a criticat deja pe aliați pentru refuzul de a participa la operațiunile militare. O fisură pare să existe chiar în tabăra aliată, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat că europenii ar putea „răspunde apelului” președintelui SUA, o idee respinsă însă de principalii lideri de la Bruxelles, Paris și Berlin.

RecomandariCifrele care schimbă cursa pentru Casa Albă. Cine îi ia locul lui Donald Trump în 2028

În aceste condiții, reuniunea G7 riscă să se transforme într-un exercițiu de imagine, limitat la avertismente și apeluri diplomatice, fără nicio garanție că vor putea opri escaladarea conflictului. Premierul italian, Giorgia Meloni, a avertizat și ea că această criză „implică pe toată lumea” și ar putea lovi statele vulnerabile, inclusiv din Africa, dacă se prelungește.