Gărzile de 30 de ore distrug sănătatea medicilor români și cresc riscul de infarct
Cifrele unei crize: 89% dintre medici, în zona roșie
Un studiu național realizat la finalul anului 2025 de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” aruncă în aer orice urmă de optimism din sistemul sanitar. Datele, colectate de la 1.100 de medici, arată că 89% dintre cei care efectuează gărzi sunt în zona de risc de epuizare profesională, cunoscută drept burnout. Procentul este devastator și se traduce astfel: patru din zece medici sunt în risc mare, iar alți cinci din zece în risc mediu. Practic, aproape toți sunt afectați.
Fenomenul nu lovește la întâmplare. Cei mai vulnerabili sunt medicii tineri, cu vârste între 25 și 34 de ani, adică exact generația pe care sistemul ar trebui să se bazeze în viitor. „Avem o generație de profesioniști tineri, dedicați, dar care se consumă rapid, lucrând mult peste limitele sănătoase”, se arată în raportul citat. Specialitățile cele mai expuse sunt cele din linia întâi: Terapie intensivă coronarieni, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie, Pediatrie, Hematologie și, desigur, Urgență (UPU).
De la statistici la drame umane: infarct și AVC în timpul gărzii
În spatele acestor cifre se ascund drame reale. Doctorul Abou Saad Osama, șeful secției de pediatrie de la Spitalul Municipal Oltenița, a suferit un infarct chiar în timpul unei gărzi. La 62 de ani, ajunge să facă și peste 10 gărzi pe lună, pentru că secția sa cu 30 de paturi are doar doi medici pediatri angajați. „Sunt săptămâni și cu trei gărzi la rând, că nu avem de ales, că nu avem personal”, mărturisește un alt medic. Un alt caz cutremurător este cel al unui doctor de 67 de ani, dintr-un spital din provincie, care a făcut AVC după două gărzi cu o singură zi liberă între ele și a ajuns intubat la Spitalul Floreasca.
Problema este că o gardă de 24 de ore se transformă frecvent într-un maraton de muncă de peste 30 de ore. Conf. dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul Bagdasar-Arseni, explică mecanismul epuizării: „Internezi pacienți în perioada gărzii, intră sub observația ta o mare parte dintre ei și după ce ai terminat garda trebuie să stabilești cum vor fi gestionați. Îngrijirea lor nu intră în standby pentru că pleacă medicul acasă, poți să ajungi și până la 36 de ore când ai cazuri complexe”.
O portiță legală și cererile sindicatelor
Cum s-a ajuns aici? Legea prevede un repaus de 24 de ore după fiecare gardă. Doar că aceeași lege spune că regula nu se aplică spitalelor cu deficit de personal. Și cum majoritatea unităților sanitare duc lipsă de specialiști, medicii rămași sunt obligați să acopere găurile, rămânând la spital mult după terminarea turei.
Federația „Solidaritatea Sanitară” (FSSR) cere măsuri urgente și consideră că situația actuală pune în pericol siguranța pacienților. „Medicii obosiți sunt mai predispuși la erori”, avertizează reprezentanții federației. Pe lista de revendicări se află revizuirea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 870/2004, care reglementează timpul de lucru. Concret, sindicatele cer reducerea orelor de muncă continuă, garantarea zilei libere după gardă și, cel mai important, recunoașterea burnout-ului ca boală profesională. Această ultimă măsură ar oferi medicilor afectați protecție legală și acces la programe de recuperare.
Soluția Ministerului: gărzi de 12 ore și trei noi categorii
În fața acestei crize, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat un plan de reformă a sistemului de gărzi. Propunerea principală este introducerea, într-un proiect pilot, a gărzilor de 12 ore în mai multe spitale de urgență. „Este o opțiune pe care eu o susțin pentru că am văzut astfel de modele în alte țări europene. Garda de 12 ore se întâmplă acum în unitățile de primiri urgențe, deci nu ar fi un fenomen nou pentru România”, a declarat ministrul.
Pe lângă acest proiect, se are în vedere organizarea a trei tipuri de gărzi: de monitorizare, la domiciliu și garda clasică, de urgență. Miza acestor schimbări este dublă: pe de o parte, reducerea presiunii uriașe de pe umerii medicilor actuali, iar Doar că atragerea tinerilor absolvenți. În ultimii ani, medicii tineri au ocolit specialitățile cu multe gărzi, preferând să se îndrepte către cabinete sau clinici private, unde programul este predictibil. Deocamdată nu se știe dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a opri exodul și, mai ales, pentru a-i menține în viață și sănătoși pe medicii care au rămas să lupte în sistemul public.
