Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Generalul Dorin Toma îl acuză pe Adrian Veștea de blocaje la Cincu

Oana Dumitru · 15 iunie 2026 · Actualizat: 01:54
Generalul Dorin Toma îl acuză pe Adrian Veștea de blocaje la Cincu

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, a susținut într-o postare publică faptul că proiecte esențiale pentru accesul spre baza de la Cincu, localitatea Cincu, județul Brașov, au fost întârziate ani la rând din cauza „dezinteresului și managementului defectuos” al instituțiilor conduse de Adrian Veștea, acum premier desemnat.

În practică, acuzația nu privește doar un șantier local. Generalul spune că proiectul pentru demolarea și construirea noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila, județul Brașov, aflat în responsabilitatea Consiliului Județean Brașov și finanțat prin PNDL, „a trenat mai bine de patru ani”, iar întârzierile ar fi obligat convoaiele militare române și NATO să folosească rute ocolitoare prin județul Sibiu sau pe drumuri secundare din Țara Făgărașului. Față de un traseu direct spre Cincu, aceasta ar fi însemnat zeci sau chiar sute de kilometri în plus pentru tehnica grea, cu costuri logistice suplimentare și întârzieri pentru partenerii NATO.

Miza politică apare într-un moment delicat pentru Veștea. El a fost desemnat duminică premier de președintele Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul, și are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și pentru a obține votul de încredere al Parlamentului. Iar acuzațiile vin din zona securității naționale, nu din opoziția politică, ceea ce poate complica discuțiile despre capacitatea sa administrativă exact înaintea negocierii unei majorități.

Dorin Toma a scris că a privit nominalizarea lui Adrian Veștea „cu multă surprindere”. Fostul comandant NATO leagă direct numele acestuia de două instituții vizate de criticile sale: Consiliul Județean Brașov și Ministerul Dezvoltării, conduse de Veștea în perioade diferite.

Blocajul reclamat privește podul de la Voila și drumurile de acces pentru tehnica grea

Potrivit relatării generalului, problema centrală a fost lipsa unui coridor rutier adaptat transporturilor militare grele către baza de la Cincu. El afirmă că echipamentele grele ale NATO, inclusiv tancurile Leclerc ale armatei franceze, nu ar fi putut folosi traseul improvizat prin zona barajului hidrocentralei, din cauza restricțiilor severe de tonaj.

Dar dificultatea nu s-ar fi oprit la pod. DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru tranzitul convoaielor grele, însă, după cum a susținut Dorin Toma, „S-au elaborat doar planuri și documentații tehnice”. Față de nevoia operațională imediată a trupelor aflate deja în teren, descrierea sa indică o diferență clară între faza de proiectare și lucrările efectiv realizate.

Generalul a mai susținut că noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu ar fi prevăzut un nod de legătură în zona respectivă, care să permită deplasarea rapidă a trupelor NATO către și dinspre facilitățile militare. Pentru mobilitatea militară, această omisiune ar însemna că o investiție mare în infrastructură nu rezolvă automat accesul către obiectivul strategic (baza de la Cincu), dacă legăturile secundare rămân neadaptate.

„Nu este suficient să construiești autostrăzi dacă nu dezvolți infrastructura secundară care să asigure efectiv mobilitatea militară”, a scris Dorin Toma.

Acuzațiile mută discuția de la administrație locală la credibilitatea României în NATO

Conform Observatornews, fostul comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO a susținut că pentru pregătirea exercițiilor NATO Dacian Spring 25 și Dacian Fall 25 ar fi fost făcute numeroase demersuri către autoritățile centrale și locale pentru amenajarea unor drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu. El afirmă și că MApN ar fi trimis timp de zece luni scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru urgentarea procedurilor, fără ca proiectele să iasă din faza de avizare.

Dacă aceste afirmații se confirmă prin documente oficiale, discuția depășește nivelul unei administrații județene. În joc ar fi nu doar confortul logistic al unor exerciții, ci capacitatea statului român de a asigura mobilitatea militară promisă aliaților. Iar costul nu ar fi doar de imagine. Ocolurile pentru convoaie înseamnă carburant, timp, uzură și planificare suplimentară, adică bani în plus pentru statele aliate care își deplasează trupele și tehnica în România.

Numai că, până acum, nu au fost prezentate public documentele care să confirme scrisorile invocate din partea MApN sau intervențiile oficiale ale ambasadorilor Franței, Belgiei și Luxemburgului pe lângă Guvernul României. Nici amploarea exactă a impactului asupra exercițiilor Dacian Spring 25 și Dacian Fall 25 nu este detaliată în informațiile disponibile până acum.

Veștea intră în negocieri pentru guvern cu o vulnerabilitate suplimentară

Adrian Veștea vine la Palatul Victoria într-un moment în care nominalizarea sa a deschis deja un conflict în PNL. Pe acest fond, criticile unui general în rezervă care a condus structura NATO din sud-estul regiunii adaugă o presiune diferită de una strict politică: întrebarea dacă a gestionat eficient proiecte cu relevanță pentru securitatea națională.

Și formularea folosită de Dorin Toma ridică miza. El a avertizat că astfel de întârzieri pot „sabota, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”. Chiar dacă afirmația este una politică și administrativă, nu juridică, ea poate fi folosită de adversarii din Parlament atunci când vor cere explicații înaintea votului de învestitură.

Deocamdată, informațiile disponibile nu includ un răspuns al lui Adrian Veștea, al Consiliului Județean Brașov sau al Ministerului Dezvoltării la acuzațiile formulate de Dorin Toma. Nu a fost anunțat niciun calendar nou pentru deblocarea proiectelor de infrastructură invocate de fostul comandant NATO.

Faptul concret care urmează este cel politic: Adrian Veștea are 10 zile de la desemnare pentru a prezenta echipa guvernamentală și pentru a cere votul de încredere al Parlamentului.