Germania, la un minim istoric la rezervele de gaz. Ce impact are asupra României

Paradoxul pieței de energie lovește din nou Europa. Rezervele de gaz ale Germaniei, motorul economic al continentului, au coborât la un nivel periculos de scăzut, puțin peste 30%, un minim al ultimilor trei ani. În mod normal, o astfel de veste ar arunca în aer prețurile. Doar că, pe 18 februarie 2026, prețul gazului la bursa de referință din Olanda (TTF) a scăzut sub 30 de euro/MWh, cu peste 37% mai puțin decât anul trecut. Cum este posibil? Răspunsul stă într-o combinație de vreme blândă, importuri masive de gaz lichefiat și o nouă strategie a Berlinului. Miza este uriașă, mai ales pentru România, unde Guvernul pregătește o nouă schemă de calcul a facturilor pentru populație, valabilă de la 1 aprilie.

Guvernul de la Berlin: „Situația e sigură”

În ciuda cifrelor alarmante din depozite, oficialii germani afișează un calm studiat. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a declarat că nivelul redus al stocurilor „nu este un motiv de îngrijorare”. Poziția sa este susținută de Klaus Müller, șeful autorității de reglementare în energie (BNetzA), care explică noua realitate a pieței. Potrivit acestuia, nivelul din depozite nu mai este „singurul factor decisiv” pentru securitatea energetică. Asul din mâneca Germaniei sunt noile terminale de gaz natural lichefiat (GNL) de la Marea Nordului și Marea Baltică, care oferă „un grad suplimentar de securitate”.

Germania a început sezonul rece 2025-2026 cu depozitele pline în proporție de 76%, un nivel considerat insuficient de către operatori. Până la începutul anului 2026, acestea scăzuseră deja la 57%, cu 23 de puncte procentuale sub nivelul din anul precedent. Situația actuală, cu rezerve de puțin peste 30%, amintește de iarna critică a crizei energetice din 2021-2022. Totuși, dependența s-a schimbat. Norvegia rămâne un furnizor dominant prin conducte, acoperind aproape jumătate din necesarul german în 2025. Însă adevărata schimbare vine de peste ocean: peste 90% din importurile directe de GNL ale Germaniei provin din Statele Unite, o dependență care se reflectă la nivelul întregii Uniuni Europene, care a adus 57% din gazul său lichefiat tot din SUA.

RecomandăriRezervele de Ethereum pe burse ating un minim istoric

Prețurile, în cădere liberă

Logica pieței pare să fi fost dată peste cap. Cu depozitele germane la un nivel istoric scăzut, prețul gazului european a continuat să scadă. Cotația TTF a ajuns la 29,58 euro/MWh, înregistrând o scădere de 16,42% în ultima lună și de 37,14% față de aceeași perioadă a anului trecut. Explicația principală vine de la meteorologi. O iarnă în general blândă pe continent a încetinit ritmul de golire a depozitelor, conform asociației operatorilor de stocare INES. Piața este, de asemenea, inundată de GNL, ceea ce pune presiune pe prețuri.

Un alt factor tehnic contribuie la scădere. Experții de pe piață, citați de Tagesspiegel Background, arată că prețurile actuale (spot) sunt mai mari decât cele pentru contractele viitoare (futures) din februarie și martie. Acest fenomen încurajează traderii să vândă acum gazul din depozite, crescând oferta pe termen scurt și, implicit, scăzând prețul.

Riscuri noi la orizont și voci critice

Nu toată lumea împărtășește optimismul guvernului de la Berlin. Industria de profil trage un semnal de alarmă. Timm Kehler, directorul executiv al asociației Industriei Gazului și Hidrogenului, a avertizat că depozitele pe jumătate goale sunt „ca o asigurare fără acoperire”. El cere un cadru de reglementare predictibil și stimulente de piață pentru umplerea depozitelor pe parcursul anului 2026, oferind ca exemple modelele din Franța, Italia sau Austria.

„În prezent, traderii sunt prinși între cerințele statului și dorința guvernului de a lăsa forțele pieței să prevaleze”, a spus Kehler.

Sebastian Heinermann, director la INES, a subliniat că iarna blândă a relaxat situația pe termen scurt, dar „asta nu ar trebui să ascundă faptul că nivelurile de stocare au fost insuficiente” la începutul sezonului. El a amintit că guvernul federal avea pârghii legale, prin Legea Stocării Gazelor, pentru a asigura niveluri mai mari, dar a ales să nu le folosească din cauza „îngrijorărilor legate de costurile ridicate”.

RecomandăriDolarul se prăbușește la minime istorice, în schimb ce euro se apreciază

Mai mult, noua dependență de GNL-ul american aduce cu sine propriile riscuri geopolitice. Sebastian Gulbis, director la firma de consultanță Enervis, avertizează că „există riscul ca SUA să exploateze dependența Europei de GNL-ul american ca pârghie” în conflicte diplomatice, cum ar fi cel legat de Groenlanda. Orice tensiune pe piețele globale, fie că e vorba de Iran sau de alte zone fierbinți, poate afecta rapid prețurile.

RecomandăriCauzele decalajului salariului minim, față de costul vieții și impactul asupra veniturilor românilor

Ce înseamnă pentru factura românilor

Toate aceste mișcări de pe piața germană și europeană au un ecou direct în România. Prețul de referință TTF este un indicator cheie pentru costul gazelor importate de țara noastră și influențează prețul final la consumator. Vestea bună pe termen scurt este că prăbușirea cotațiilor europene pune o presiune descendentă și pe prețurile de pe piața locală.

Impactul cel mai mare s-ar putea vedea însă după 1 aprilie 2026. Ministerul Energiei a publicat deja un proiect de ordonanță de urgență care stabilește noile măsuri aplicabile clienților casnici după expirarea actualei scheme de plafonare. Deși detaliile finale încă se discută, principiul de bază va fi, cel mai probabil, o legare mai strânsă a prețului final de cel din piața liberă. Conform informațiilor din surse guvernamentale, noua schemă va fi calculată în funcție de evoluțiile de pe piețele europene. Așa că un preț scăzut la nivel continental, cum este cel de acum, ar putea duce la facturi mai mici pentru români începând cu primăvara acestui an. Totul depinde de formula de calcul pe care o va adopta Guvernul, detalii care sunt așteptate în săptămânile următoare, conform documentelor publicate de Ministerul Energiei.

Ce urmează? Pentru Germania, provocarea va fi să reumple depozitele pe parcursul verii la un cost rezonabil, navigând între forțele pieței și necesitatea securității naționale. Pentru România, miza este finalizarea noii scheme de preț într-un mod care să protejeze consumatorii, dar care să reflecte și realitățile pieței europene. O piață care, deși momentan favorabilă, a demonstrat în ultimii ani că poate fi extrem de volatilă.