Guvernul anunță reforma companiilor de stat cu pierderi de 14 miliarde lei
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat un plan dur de reformă pentru companiile de stat, un domeniu despre care spune că „s-a vorbit mult, dar s-a făcut foarte puțin”. Guvernul pregătește închideri, fuziuni și eliminarea privilegiilor pentru cele peste 1.500 de companii deținute de stat, care au acumulat pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei.
„Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a declarat vicepremierul.
Găuri negre cu datorii de miliarde
Analiza prezentată de Guvern s-a concentrat pe un portofoliu pilot de 22 de companii, descrise de Oana Gheorghiu drept „adevărate găuri negre pentru economia României”. Acestea au acumulat datorii bugetare de 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei într-un singur an. Menținerea lor în viață generează costuri directe pentru toți contribuabilii.
Pe lista companiilor cu cele mai mari datorii se numără CFR Marfă, Romaero și SNCFR.
Mai exact, în cazul SNCFR, vicepremierul a afirmat tranșant că societatea „trebuie lichidată”. Oana Gheorghiu a explicat că reforma nu vizează doar schimbări de management, ci o regândire completă a modului în care statul acționează ca acționar. „Statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține și ce decizii trebuie luate. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic”, a adăugat ea.
Planul în șase direcții de la investiții la lichidare
Guvernul propune o clasificare a companiilor și aplicarea unor măsuri specifice pentru fiecare categorie. Astfel, unele companii considerate de infrastructură critică, precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, vor primi investiții și vor trece prin reforme de guvernanță. Altele, precum CFR Călători, Metrorex și TAROM, vor intra într-un proces de redresare operațională, posibil cu sprijin european.
Pentru societăți ca Avioane Craiova sau Romaero sunt necesare decizii strategice la nivel interministerial. Însă alte companii, cum ar fi Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, ar putea fi fuzionate sau absorbite pentru a deveni mai eficiente. În final, planul prevede și ieșirea completă din portofoliu, adică lichidarea, pentru companiile care nu mai pot fi salvate.
Cazul Petrotrans blocaj de 19 ani pe banii statului
Pentru a ilustra blocajele din sistem, vicepremierul a prezentat cazul companiei Petrotrans, aflată în faliment de aproape două decenii. Procedura a fost tergiversată timp de 19 ani, perioadă în care statul a continuat să acumuleze costuri fără să recupereze datoriile.
„Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare”, a declarat Gheorghiu.
Și mai absurd este că, deși compania nu mai funcționează, statul plătește din 2015 peste 29.000 de euro anual pentru niște conducte care există doar pe hârtie, în baza unei decizii judecătorești. Lichidarea a fost blocată inclusiv de o contestație depusă de o altă instituție a statului, care avea o creanță minoră, dar care a întârziat procedura cu aproximativ șapte ani. „Este un exemplu clar de ce se întâmplă atunci când statul nu acționează coordonat”, a mai spus vicepremierul.
Situații similare există și în cazul altor companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul va introduce un calendar clar de intervenție. Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile. „Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații. Nu mai putem amâna. Reforma înseamnă decizii clare: ce facem, cine face și până când”, a concluzionat vicepremierul.
