Hezbollah refuză pacea cu Israelul și lansează 80 de atacuri într-o singură zi

Gruparea Hezbollah a respins categoric miercuri orice negociere „sub foc” cu Israelul, într-un moment în care conflictul de la graniță escaladează dramatic. Într-o singură zi, militanții pro-iranieni au lansat peste 80 de atacuri, un record de la începutul ostilităților, în timp ce bilanțul victimelor din Liban, de la 2 martie, a ajuns la 1.094 de morți și peste 3.000 de răniți.

Nicio negociere sub foc

Poziția grupării a fost exprimată fără echivoc de liderul său, Naim Qassem. Într-un comunicat difuzat pe canalul Hezbollah, acesta a catalogat orice discuție purtată în condițiile actuale drept o „capitulare”. Mesajul său vine în contradicție directă cu apelurile guvernului libanez pentru dialog. Mai mult, Qassem a cerut autorităților de la Beirut să anuleze decizia de a „incrimina” acțiunile militare ale grupării sale, pe care guvernul a decis să le interzică la începutul acestei luni.

Escaladare fără precedent la graniță

Iar pe teren, situația a explodat. Hezbollah a revendicat miercuri peste 80 de atacuri care au vizat atât poziții ale armatei israeliene, cât și localități din nordul Israelului. Gruparea a afirmat, si, că a atacat trupe israeliene în nouă sate libaneze de la graniță. Printre țintele din Israel s-a numărat și orașul Kiryat Shmona, unde, din fericire, autoritățile israeliene nu au raportat victime.

Acesta este cel mai mare număr de atacuri într-o singură zi.

Răspunsul Israelului și planul pentru „zona tampon”

Reacția Israelului nu s-a lăsat așteptată. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul este pe cale să extindă „zona tampon” în Liban pentru a „îndepărta amenințarea rachetelor” Hezbollahului. „Suntem hotărâţi să transformăm profund situaţia”, a afirmat Netanyahu într-un videoclip. E drept că declarația sa este susținută de acțiuni concrete. Ministrul Apărării, Israel Katz, a confirmat că forțele israeliene „manevrau în interiorul teritoriului libanez pentru a cuceri o linie de apărare avansată” până la râul Litani, la circa 30 de kilometri de graniță.

În noaptea de marți spre miercuri, aviația israeliană a lovit din nou suburbiile sudice ale Beirutului, considerate un bastion al Hezbollah. Un corespondent AFP a descris o stradă acoperită de moloz și un apartament avariat în urma atacului. V-ați gândit vreodată cum e să trăiești sub amenințarea constantă a bombardamentelor? Israelul ordonase deja evacuarea a șapte cartiere din zonă, în anticiparea unor acțiuni militare extinse.

Bilanț tragic: civilii plătesc prețul suprem

Dincolo de cifre, drama umană este copleșitoare. Noul bilanț publicat miercuri de Ministerul Sănătății din Liban arată 1.094 de persoane ucise, dintre care 121 de copii, și peste un milion de strămutați de la 2 martie. Numai în sudul Libanului, opt persoane au fost ucise recent în urma atacurilor israeliene. Printre victime se numără și doi paramedici din Nabatiyeh, uciși marți în timp ce se deplasau pe un scuter, ridicând la 42 numărul personalului medical libanez ucis de Israel.

Ministerul Sănătății a denunțat atacul într-un comunicat dur, numindu-l „o obstrucţionare deliberată a operaţiunilor de salvare şi o încălcare flagrantă a dreptului internaţional umanitar”. De cealaltă parte, armata israeliană a susținut că a vizat „un centru de comandă” al Hezbollah în suburbiile din sud, precum și benzinării ale companiei Al-Amana (despre care afirmă că aparţin mişcării şi o finanţează).

Avertisment de la ONU

Și totuși, pe scena internațională se aud voci care cer dezescaladarea. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a pledat miercuri pentru încetarea focului. „Hezbollah trebuie să înceteze atacurile împotriva Israelului. Iar Israelul trebuie să înceteze operaţiunile militare şi atacurile împotriva Libanului, unde civilii sunt cei mai afectaţi”, a spus Guterres.

El a lansat un avertisment clar: „Modelul din Gaza nu trebuie reprodus în Liban”.

În orașul milenar Tir, la aproximativ 20 de kilometri de granița cu Israelul, realitatea este sumbră. Circa 20.000 de persoane, dintre care aproximativ 15.000 sunt strămutate din satele din jur, se înghesuie în cartierul creștin, singurul care a scăpat încă de lovituri, și în câteva școli transformate în adăposturi.