Ilie Bolojan anunta ca nu demisioneaza dupa referendumul din 20 aprilie
Premierul Ilie Bolojan pune capăt speculațiilor privind o posibilă demisie după referendumul din 20 aprilie. Într-un interviu acordat Europa FM, șeful Executivului a transmis un mesaj ferm, în contextul zvonurilor despre presiuni politice venite din partea PSD. nu ia în calcul un astfel de scenariu.
O ipoteză exclusă din start
Întrebat direct dacă va renunța la funcție, Ilie Bolojan a fost tranșant. El a subliniat că responsabilitatea mandatului său este prioritară, mai ales într-o perioadă pe care o descrie drept „problematică”.
„Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcție, cât timp suntem într-o situație problematică și, sigur, cei care generează crizele, așa cum v-am spus, trebuie să-și asume consecințele acestor lucruri și să acționeze politic așa cum consideră”, a afirmat premierul.
Deși Bolojan recunoaște dreptul constituțional al opoziției de a utiliza instrumente parlamentare precum moțiunea de cenzură, el consideră că, pe bune, demisia sa nu este o temă reală de discuție în acest moment.
Deciziile din coaliție luate la comun
Premierul a ținut să clarifice și modul în care au fost luate deciziile importante în cadrul coaliției de guvernare. Potrivit acestuia, toate măsurile care au corectat „dezechilibre semnificative” au fost luate cu acordul partenerilor.
Lucrurile, pare-se, nu sunt chiar atât de simple.
Iar Bolojan a explicat că eventualele regrete ulterioare ale unor membri ai coaliției nu pot schimba principiile care stau la baza funcționării Executivului. „Nu s-a pus o astfel de problemă. Tot ce s-a pus în practică până acum, lucruri importante, care au corectat multe dezechilibre, au fost făcute cu acordul coaliției, chiar dacă după aceea unii s-au răzgândit. Și deci nu se pune o astfel de problemă în momentul de față”, a subliniat premierul.
Un mesaj pentru Partidul Național Liberal
Dincolo de tensiunile din coaliție, Ilie Bolojan a vorbit și despre situația internă din PNL. E drept că a recunoscut deschis problemele partidului, dar a insistat pe necesitatea ca liberalii să rămână consecvenți și să nu permită altor formațiuni să le dicteze linia politică sau conducerea.
„Partidul Național Liberal are multe minusuri, cum au toate partidele, dar cred că există un instinct de conservare. Și dacă se dorește de către colegi ca acest partid să rămână relevant în anii următori și să facă ceea ce este posibil din punctul lui de vedere pentru România și pentru electoratul pe care îl reprezintă, atunci știe că pentru acest lucru nu un alt partid îi stabilește premierul sau conducerea partidului. Acesta e un aspect de bază. Altfel devine o anexă și n-ar fi bine ca un partid să fie o anexă a altuia, indiferent care sunt partidele sau din ce zonă politică discutăm”, a afirmat șeful executivului.
Șeful guvernului a amintit de rezultatul slab de la alegerile prezidențiale (ciclul electoral anterior) și de eforturile depuse ulterior pentru ca partidul să nu devină irelevant. „Fiecare gest pe care îl face un partid are niște efecte pe termen lung asupra lui. Cred că dacă facem o evaluare a anilor trecuți, vedem că am încheiat ciclul electoral cu alegerile prezidențiale la un scor redus și trebuie să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi fost un efort important pentru alegerile parlamentare ca acest partid să rămână relevant”, a adăugat acesta.
Responsabilitate asumată
Si, până la urmă, de ce insistă să rămână în funcție? Răspunsul premierului invocă datoria față de țară și față de partenerii de guvernare, recunoscând dificultățile momentului.
El a admis că situația nu este deloc una ușoară, dar a subliniat că PNL și-a asumat guvernarea alături de PSD într-un moment dificil pentru România, în 2025. „Nu este o situație comodă, dar, având și noi o responsabilitate alături de PSD pentru situația în care a ajuns România în 2025, ne-am asumat această răspundere și nu am fugit de adoptarea unor măsuri.”
