Contractul pentru blindate sub presiune Rheinmetall cere cu 30% mai mult
Mai multe proiecte de apărare esențiale, finanțate prin programul SAFE, sunt puse sub o presiune uriașă. Unii furnizori au majorat prețurile cu până la 30% chiar înainte de semnarea contractelor, a avertizat astăzi ministrul Apărării, Radu Miruță, care a transmis un mesaj ferm că nu va ceda acestor tactici.
„Nu vom accepta acest lucru”
Prezent la evenimentul Economist Romania Government Roundtable, ministrul Apărării a dezvăluit că Executivul se confruntă cu o situație delicată, în contextul în care termenul-limită pentru încheierea acordurilor este 31 mai. Unii producători vin acum cu pretenții financiare mult mai mari decât cele discutate inițial. Lucrurile stau, se pare, destul de prost.
„Când am început discuțiile despre SAFE, unii producători privați de muniție au venit cu un preț. Acum, când suntem aproape de semnare, revin cu aproximativ 30% în plus”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul a fost tranșant.
„Nu vom accepta acest lucru”, a insistat el, subliniind că ministerul nu se va lăsa forțat de calendarul contractual să accepte costuri umflate artificial de sectorul privat. E drept că Miruță nu a nominalizat nicio companie anume, dar informațiile din surse externe încep să contureze un tablou mai clar.
Rheinmetall, in vizorul acuzatiilor
Publicația de specialitate Defence Industry Europe, citând surse politice și militare, indică direct spre gigantul german Rheinmetall. Potrivit acestora, compania s-ar număra printre cele care au venit cu prețuri mai mari în mai multe proiecte derulate prin SAFE, nu doar în programul de muniție.
Dar cel mai flagrant exemplu pare a fi programul pentru „Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI)”, o achiziție vitală pentru Armata Română. Vorbim despre un contract pentru 298 de vehicule, cu o valoare estimată la aproape 3 miliarde de euro. Jurnaliștii de la Defence Industry Europe scriu că oferta Rheinmetall pentru acest program ar depăși cu peste 30% estimările inițiale. Asta ar putea adăuga, pe bune, aproape 1 miliard de euro la costul total. V-ați gândit vreodată cum se ajunge la astfel de sume?
Și suspiciunile nu se opresc aici. În etapele anterioare ale procesului, ar fi existat temeri că Rheinmetall ar fi încercat să reducă anumite cerințe tehnice. Iar în legătură cu alte proiecte de investiții locale, publicația notează că grupul german a solicitat sprijin financiar direct de la guvernul român, amplificând îngrijorările privind echilibrul dintre angajamente și obligații.
Controversa din spatele mecanismului SAFE
Dincolo de cifre, modul în care România aplică mecanismul SAFE devine tot mai controversat. Criticile vizează transformarea sa într-un sistem centralizat ce permite contractarea directă, fără competiție, cu anumiți furnizori selectați. există riscul ocolirii procedurilor transparente de achiziție.
Îngrijorările sunt alimentate și de propunerile recente de modificare a cadrului SAFE. Printre schimbările discutate se numără prevederi care ar permite autorităților să desemneze dinainte un furnizor și să organizeze cooperarea pe mai multe programe, ceea ce ar putea, practic, să decidă câștigătorul înaintea oricărei evaluări competitive complete. Mai mult, mecanismele care permit agregarea cerințelor de localizare la nivel de programe (în loc să fie aplicate pentru fiecare proiect în parte) ar putea reduce participarea industrială națională în contractele individuale, chiar dacă, pe hârtie, pragurile generale par a fi respectate.
Productie in Ungaria, beneficii pentru Romania?
În programul MLI, un detaliu ridică semne de întrebare majore privind beneficiile industriale reale pentru țara noastră.
Platforma Lynx a celor de la Rheinmetall este produsă în prezent la fabrica grupului din Ungaria.
Acest fapt pune sub semnul întrebării avantajele directe pentru România, mai ales în comparație cu alte variante care ar fi putut presupune producție și localizare a componentelor pe plan intern.
