Radu Miruță dă asigurări ferme despre NATO în fața amenințărilor SUA
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit un răspuns tranșant în contextul dezbaterilor tot mai aprinse privind o posibilă retragere a Statelor Unite din NATO. Într-o declarație scurtă, dar fermă, oficialul de la București a subliniat că România nu deviază de la parcursul său strategic, indiferent de zgomotul politic de la Washington.
Un răspuns la furtuna transatlantică
Declarațiile vin pe fondul unor afirmații repetate din partea unor cercuri politice americane care pun sub semnul întrebării angajamentul SUA față de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Stai puțin, cum vine asta? se discută despre posibilitatea ca America să nu mai sară în apărarea unui aliat atacat. Într-un astfel de scenariu, țări ca România, aflate pe flancul estic, ar fi cele mai expuse.
Iar răspunsul ministrului Miruță a venit să calmeze spiritele. Fără a intra într-o polemică directă, șeful de la Apărare a transmis un mesaj de stabilitate și predictibilitate. „România face tot ce se poate pentru a atinge ceea ce și-a asumat la nivel european, la nivel NATO”, a afirmat Radu Miruță. E drept că declarația nu oferă detalii, dar stabilește o linie clară: noi ne facem treaba.
Angajamentele concrete dincolo de vorbe
Dar ce înseamnă, de fapt, „ceea ce și-a asumat” România? Dincolo de discursuri, vorbim de angajamente foarte concrete, cel mai vizibil fiind bugetul alocat Apărării. De câțiva ani, România alocă peste 2% din Produsul Intern Brut pentru înzestrarea armatei, iar pentru anul fiscal curent (2026) ținta a fost stabilită la 2.5%, un efort financiar serios pentru economia noastră.
Banii aceștia se duc în programe esențiale de modernizare. Vorbim despre achiziția de avioane F-35, modernizarea fregatelor, sisteme de rachete Patriot și HIMARS, dar și drone de ultimă generație. Pe lângă componenta financiară, România găzduiește pe teritoriul său mii de soldați aliați, în special americani, la baze precum cea de la Mihail Kogălniceanu sau cea de la Deveselu (unde se află scutul antirachetă), piloni ai securității regionale.
Acestea sunt faptele.
Planul B se numește Europa?
Numai că ministrul Miruță a menționat explicit și „nivelul european”. Nu e o întâmplare. De la Paris la Berlin se vorbește tot mai insistent despre necesitatea unei „autonomii strategice europene”, adică o capacitate a Uniunii Europene de a se apăra singură, fără a depinde exclusiv de umbrela de securitate americană. O idee mai veche, dar care a prins din nou viteză după izbucnirea războiului din Ucraina.
Pentru România, această dublă loialitate – față de NATO și față de o apărare europeană consolidată – este o poliță de asigurare. V-ați gândit vreodată cum ar arăta securitatea noastră dacă am miza pe un singur cal? asa ca, participarea la proiecte militare europene, cum ar fi PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă), devine nu doar o opțiune, ci o necesitate strategică.
Scenariul negru și realitățile de pe teren
Să fim serioși, o retragere a SUA din NATO ar fi un cutremur geopolitic de proporții. Ar lăsa un vid imens de putere militară, tehnologică și de informații pe care Europa, în stadiul actual, s-ar chinui să îl umple. Chiar dacă statele europene și-ar spori bugetele militare, ar dura ani, poate chiar decenii, pentru a replica logistica, capacitatea de proiecție a forței și, mai ales, descurajarea nucleară oferite de Washington.
Până la urmă, declarația ministrului Apărării trebuie citită în cheia corectă. Este un mesaj de reasigurare pentru parteneri și un semnal de fermitate pentru publicul intern. Un mesaj care spune că, indiferent de furtunile politice, România își vede de drumul său, consolidându-și armata și întărind legăturile cu toți aliații care contează.
