În ce stadiu se află construcţia de noi creşe, în România?

De Jurnalul Național Actuale Construcţii Educaţie 169 citiri
7 min citire

Inrolare trafic.ro




 

Cu toată scăderea dramatică a natalității, părinții de copii mici au în continuare dificultăți în a găsirea unui loc într-o creșă. Cei care reușesc sunt considerați norocoși și invidiați în comunitate. „Nenorocoșilor” le rămâne varianta creșelor particulare, atunci când bugetul permite și doar acolo unde există. Deficitul de locuri pentru micuți în creșe a devenit, din păcate, atât de obișnuit precum deficitul bugetar.

În urmă cu 3 ani, când România a început un amplu program de construcție a noi creșe, țara noastră se afla pe ultimul loc din UE privind numărul de locuri disponibile în creșe pentru copiii de vârsta de sub trei ani.

Procentual, în timp ce în România erau suficiente locuri pentru mai puțin de 4% din copii, în Danemarca acest procentaj se ridică la 70%. În anul 2021, în multe locuri primăriile ori nu-și puteau permite astfel de cheltuieli, ori aveau priorități de altă natură.

Compania Națională de Investiții susține educația timpurie de calitate

În acest moment, prin Compania Națională de Investiții sunt în derulare sute de proiecte pentru construcția de noi creșe, iar primele au intrat deja în cotidianul obișnuit al locului, părinții putând merge la muncă știind că minuții lor sunt pe mâini bune, în clădiri noi, sigure și moderne.

În prezent, se află în lucru, în diverse faze, achiziție, construcție, echipare sau operaționalizare sute de creșe pe tot teritoriul țării. Multe dintre acestea au apărut în așezări în care nu a fost niciodată așa ceva.

De la Pâncota, la Agigea, Viseu de Sus, Dolhasca, Bârlad, Bălești, Dej, la Satu Mare sau Perieni – pentru a da doar câteva nume de localități – în toată țara a început transpunerea proiectelor de noi creșe în practică.

În plus, doar prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, acum există în lucru 153 de creșe cu finanțare aprobată. Dintre acestea, 36 sunt contractate proiecte de 412 milioane lei, aflându-se în diverse stadii de implementare. Alte 90, în valoare estimată de peste 1,4 miliarde lei se află în proceduri de achiziție, iar 27 urmează să fie transmise pentru demararea procedurii de achiziție publică, având o valoare avizată de peste 450 milioane lei.

Acestora li se adaugă încă 124 de creșe finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, componenta C15 – Educație. Acestea vor primi aproximativ 7450 de micuți. Aproape un… „orășel” al copiilor.

Dintre aceste creșe, cea din Fălticeni a fost finalizată în doar patru luni de la începerea lucrărilor, în vara lui 2022, iar a doua, recent, la Târgu Secuiesc. Alte 78 de asemenea proiecte, în valoare de 1,05 miliarde lei, din finanțare PNRR, se află în diverse stadii de derulare. Mai există 24 de creșe, tot cu finanțare PNRR, ale căror proiecte sunt în diverse stadii de achiziție, în valoare de peste 345 de milioane lei. Pentru încă 15 urmează să înceapă achizițiile, în valoare de 177,79 lei fără TVA, iar pentru 5 creșe încă nu s-a semnat contractul de finanțare.

În total, 277 de creșe „vin pe lume” în aceste timpuri. Deși, la prima vedere, lista poate părea copleșitoare, în realitate nimeni nu poate spune dacă numărul proiectelor este mare sau mic, pentru  simplul motiv că nu ai cu ce să compari. Niciodată, în România nu s-a desfășurat un program atât de amplu, pe întreg teritoriul.

Şi ca, niciodată în istoria țării, nu s-a întâmplat ca patru guverne succesive și de coloraturi diferite, să continue liniar un program național, ca în cazul acestui proiect.

Având în vedere dificultățile de implementare legate de cultura regiunii, de specificul local, de zonă (urban sau rural), ori de relief, în condițiile în care un astfel de program necesită o abordare modernă și unitară, s-a ajuns la soluția de a oferi trei proiecte distincte. În principal, cele trei modele de creșe diferă prin dimensiuni sau, dacă vreți, capacitate.

Proiectul național cu trei tipuri de creșe

Dificultăți în demararea programului au apărut și din cauza standardelor vechi și depășite, care trebuiau aduse la zi, măcar din cauza unor evenimente din istoria recentă. Precedentele normative erau aprobate prin ordin al ministrului din 1997, iar în 24 de ani s-au schimbat multe.

Acum, când proiectul a început să prindă viață, pentru o imagine mai clară, doar numărul de locuri dintr-o astfel de instituție este un criteriu insuficient pentru părinții generațiilor actuale, pentru care creșa reprezintă ceva care ar putea fi asimilat unui… „depozit de bebeluși”. Acum, se construiesc, mai degrabă… hoteluri pentru aceștia.

Noile creșe trebuie să ofere cel puțin 10 metri pătrați de teren neconstruit pentru fiecare copil, destinați spațiului de joacă, iar necesarul de spațiu verde trebuie să fie de minim 20%, pe teren natural. Totodată, proiectele trebuie însoțite de avize de principiu privind asigurarea utilităților, inclusiv ISU.

Pe dimensiuni, creșele mici sunt proiectate pentru 40 de copii, cele mijlocii pentru 70, iar cele mari pentru 110. Fiecare tip reprezintă o clădire modernă, organizată în 3 nuclee funcționale: zona administrativă, cea destinată copiilor și zona spațiilor tehnico-gospodărești.

Ele au câte 4, 7 sau 10 dormitoare, camere de joacă prevăzute cu vestiar și grupuri sanitare, spații pentru luat masa și cabinete medicale. Totodată sunt prevăzute cu spălătorii, călcătorii, biberonerii și bucătării. Iar fiind vorba despre generațiile mileniului trei, proiectele sunt de tip  nZEB  (near-Zero Energy Building).

Adică, dotate cu panouri solare și fotovoltaice, pentru asigurarea necesarului de energie și apă caldă din surse regenerabile, iar anvelopa clădirii este foarte bine izolată termic, cu uși și geamuri izolante.

Sursa – www.antena3.ro