Reforma administrativă rămâne pe hârtie: în loc să reducă birocrația, ministerele au acum mai multe structuri subordonate decât la începutul anului.
Deși guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat pachete ample de eficientizare, numărul instituțiilor subordonate ministerelor a crescut în loc să scadă. Datele oficiale arată că, în ultimele 11 luni, aparatul bugetar a devenit mai încărcat, iar explicația pare să stea în promisiuni care nu s-au concretizat.
Se vede o creștere a numărului de agenții și o suprapunere a competențelor
Guvernul susține că va reduce cheltuielile și va simplifica procedurile, dar cifrele arată contrariul. Din datele unei analize publicate de Ziarul Financiar, în luna noiembrie 2025 existau 180 de entități subordonate ministerelor și Secretariatului General al Guvernului, fără a include structurile Ministerului Sănătății.
Fiecare dintre aceste agenții sau direcții are bugete separate, organigrame proprii și, uneori, atribuții care se suprapun.
De exemplu, două structuri din domeniul resurselor naturale, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, ar putea funcționa împreună mai eficient, însă niciuna nu a fost desființată sau comasată.
Un expert în administrație publică observă: „Problema nu e doar banii, ci și timpul pierdut. Când două instituții fac același lucru, angajații stau să discute în loc să acționeze.”
Care sunt ministerele care au crescut aparatul bugetar
Secretariatul General al Guvernului coordonează 30 de departamente, agenții și instituții subordonate, fiind pe primul loc la acest capitol. Și alte ministere au contribuit la această creștere a structurii birocratice.
Educația, agricultura și economia în prim-plan
Ministerul Educației are acum 22 de entități subordonate, cu una mai mult decât la începutul anului. Ministerul Agriculturii a ajuns la 19 structuri, față de 13 la începutul anului. „E ca și cum ai adăuga o ușă nouă la o casă care deja are zece”, spune un funcționar din domeniu.
Ministerul Muncii a crescut de la 6 la 11 entități subordonate, aproape dublându-și structura. Și Ministerul Economiei a crescut de la 8 la 13 entități. Singura excepție notabilă este Ministerul Afacerilor Interne, care a redus de la 20 la 19 structuri subordonate.
Aceste creșteri arată că, în loc să simplifice administrația, au apărut noi instituții, birouri și centre ce dublează competențe deja existente.
De ce reforma nu funcționează în realitate
Oficial, nimeni nu recunoaște că reforma nu a avut succes. Guvernul afirmă că proiectele de eficientizare sunt în desfășurare, însă surse din administrație spun altceva: „Fiecare ministru vrea să-și păstreze influența. Dacă desființezi o agenție, cine rămâne fără post?”
O altă problemă este lipsa transparenței. Multe dintre noile structuri au apărut fără consultări publice sau explicații clare. De exemplu, un „Birou pentru Coordonarea Proiectelor Europene” a fost înființat sub SGG, deși există deja o direcție cu atribuții similare în alt minister.
Experții propun soluții precum consolidarea instituțiilor care au domenii de activitate identice și evaluarea anuală a performanței. „Dacă o agenție nu își îndeplinește obiectivele în doi ani, ar trebui automat desființată”, sugerează un analist financiar.
Perspective pentru reforma administrativă
Deși se vorbește despre schimbare, în realitate aparatul de stat devine tot mai greu de gestionat. Costurile cresc: salarii suplimentare, chirii pentru sedii noi, cheltuieli de protocol, toate acestea apasă pe bugetul public.
Guvernul promite că „reforma va continua în 2026”, însă până atunci numărul de entități ar putea depăși 200. Aceasta nu este o predicție alarmistă, ci rezultatul direct al tendinței actuale de creștere.
Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor aduce schimbări reale sau dacă statul va continua să se extindă, în ciuda promisiunilor de eficientizare.
