Credincioșii ortodocși care urmează calendarul iulian se pregătesc pentru intrarea în Anul Nou, sărbătorind Revelionul pe rit vechi în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2025. Această tradiție este încă vie în comunitățile din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia, dar și în anumite regiuni ale României.
Ce este şi ce înseamnă Revelionul pe rit vechi?
Expresia „pe stil vechi” face referire la calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. și utilizat în Europa până în Evul Mediu. Calendarul iulian are un an de 365 de zile, cu o zi suplimentară adăugată la fiecare patru ani, rezultând o diferență de aproximativ 11 minute pe an față de durata reală a unui an solar.
România a adoptat calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română l-a introdus în anul 1924
Însă în anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, care a corectat această abatere prin omiterea a zece zile și ajustarea regulilor privind anii bisecți. România a adoptat calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română l-a introdus în 1924. Cu toate acestea, unele biserici ortodoxe, precum cea Rusă, Sârbă sau Patriarhia Ierusalimului, continuă să folosească calendarul iulian, ceea ce explică decalajul de 13 zile între sărbătorile de pe stil vechi și stil nou.
Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe rit vechi
Revelionul pe rit vechi este un prilej de bucurie și păstrare a tradițiilor strămoșești. În dimineața de Ajun, pe 13 ianuarie, cete de tineri colindă cu Plugușorul, aducând urări de rodnicie și belșug gospodăriilor. Gazdele care primesc colindătorii sunt binecuvântate, iar tradiția spune că astfel locuința va fi protejată de rele pe parcursul anului.
Un alt obicei simbolic are loc în dimineața de 14 ianuarie, când în fiecare casă se pune un bănuț într-un vas cu apă curată. Membrii familiei se spală pe față cu această apă, pentru a atrage norocul și sănătatea în noul an.
În unele zone rurale, fetele nemăritate pun busuioc la fântână în Ajun, iar dacă dimineața găsesc busuiocul acoperit de brumă, tradiția spune că se vor căsători în acel an. De asemenea, semănatul este un obicei popular în această zi: copiii aruncă semințe de grâu, orz sau porumb prin curte sau pe câmp, rostind urări de prosperitate.
Obiceiuri culinare pentru noroc și belșug
Masa de Revelion pe rit vechi este plină de simboluri. Un preparat tradițional este plăcinta cu monedă în interior, iar cel care găsește moneda va avea noroc în anul ce urmează. Peștele este, de asemenea, un aliment des întâlnit pe mese în noaptea dintre ani, simbolizând prosperitatea și rezolvarea greutăților.
În spiritul sărbătorii, multe familii împart mâncare cu cei nevoiași, considerându-se un gest binecuvântat care atrage bunăstarea și protecția divină.
Superstiții de Anul Nou pe stil vechi
Pentru cei care respectă sărbătoarea pe stil vechi, există numeroase superstiții legate de noroc și bunăstare.
Se spune că prima persoană care intră în casă în Noul An trebuie să fie un bărbat, pentru a aduce noroc familiei.
Curățenia generală trebuie făcută înainte de sărbătoare, deoarece măturatul în prima zi a anului este considerat un semn rău care alungă norocul.
Pocnirea biciului, aprinderea focurilor în aer liber și zgomotele puternice sunt ritualuri folosite pentru alungarea energiilor negative.
Sursa – playtech.ro