În România, creșterile rapide ale prețurilor imobiliare, depășesc media europeană
Piața imobiliară din România continuă să se confrunte cu o accesibilitate din ce în ce mai scăzută pentru cetățeni, chiar și în contextul creșterilor salariale din ultimii ani. Prețurile pe metru pătrat au crescut exponențial în marile orașe, transformând visul de a deține o locuință într-o provocare majoră, mai ales pentru tineri și familiile cu venituri medii.
Un raport recent arată că, în ciuda unor cifre care par comparabile cu alte capitale europene, realitatea economică din România face ca românii să aibă oportunități mult mai limitate în ceea ce privește achiziția unui apartament sau a unei case.
Prețurile cresc rapid pe piața imobiliară românească
Din datele unui infografic realizat de Monitorul Social și publicat luni, România se aliniază tendinței generale de creștere a prețurilor locuințelor la nivel european, egalându-se chiar cu unele dintre cele mai scumpe piețe imobiliare din regiune.
Din datele Fundației Friedrich Ebert, între 2015 și 2025, prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au crescut cu peste 50%, în timp ce România a înregistrat un avans de nu mai puțin de 61%.
Această creștere accelerată, asociată cu stagnarea veniturilor în raport cu costurile de trai, a dus la o dificultate majoră în achiziția de locuințe. În București, de exemplu, prețul mediu pe metru pătrat era de 1.797 euro în 2022, comparativ cu alte capitale europene precum Sofia (1.635 euro/mp), Madrid (2.110 euro/mp), Berlin și Amsterdam (peste 3.000 euro/mp). Cu toate acestea, accesibilitatea rămâne o problemă majoră pentru cetățenii români.
Câte salarii sunt necesare pentru un metru pătrat?
Cifrele arată clar cât de greu este pentru un român să-și permită o locuință comparativ cu cetățenii din alte țări europene. În București, un rezident cu salariul mediu trebuie să folosească echivalentul a 2,7 salarii lunare pentru a cumpăra un metru pătrat în centrul orașului și 1,5 salarii pentru unul situat în afara centrului.
Situația devine și mai acută în Cluj-Napoca, unde prețurile exorbitante fac din achiziția unei locuințe o misiune aproape imposibilă. În zonele centrale, un metru pătrat costă echivalentul a trei salarii lunare, iar în cartierele periferice, 2,2 salarii. Comparativ, în orașe mai consistente precum Berlin, Amsterdam sau Sofia, același metru pătrat poate fi achiziționat cu aproximativ 2,4 salarii.
Madrid, una dintre cele mai căutate destinații imobiliare din Europa, se află la 3,2 salarii lunare pentru un metru pătrat, o cifră apropiată de cea a Clujului. Această diferență semnificativă în raport cu prețul locuințelor în diverse țări subliniază și mai mult dificultățile cu care se confruntă românii.
Costurile de trai afectează capacitatea de economisire
În ciuda creșterii salariilor, raportul subliniază un aspect fundamental care îngreunează achiziția de locuințe în România: costurile zilnice. În comparație cu alte state europene, românii alocă o proporție considerabil mai mare din veniturile lor pentru nevoile de bază, această situație limitând astfel capacitatea lor de economisire.
Astfel, aproape o treime din salariul mediu (31,3%) se duce pe alimente și îmbrăcăminte, spre deosebire de sub 20% în Europa Occidentală și 24% în Bulgaria. Chiar și în state cu venituri mai reduse, precum Grecia sau Bulgaria, povara zilnică a cheltuielilor este semnificativ mai mică raportat la venituri.
Această realitate scoate în evidență încă o dată că, deși diferențele de preț pe metru pătrat nu sunt dramatice în comparație cu alte listări imobiliare europene, puterea de cumpărare reală a românilor este serios afectată de costurile de trai ridicate. Această contradiție între prețurile locuințelor și veniturile populației face ca dobândirea unei locuințe personale să fie un obiectiv îndepărtat pentru o mare parte din oameni.
Perspectivele pieței imobiliare românești
În acest context, este evident că piața imobiliară din România trebuie să fie reevaluată pentru a permite accesibilitate ridicată în rândul populației. Experții în domeniul imobiliar sugerează că, pentru a aborda aceste probleme, ar putea fi necesare politici guvernamentale care să stimuleze construcția de locuințe la prețuri accesibile și să sprijine programele de creditare pentru tineri și familiile cu venituri mici.
De asemenea, implicarea sectorului privat în dezvoltarea de proiecte imobiliare sustenabile, dar și inițiativele de cooperare între autorități și dezvoltatori ar putea ajuta la atenuarea acestei crize de locuințe. De asemenea, este crucial ca băncile să ofere soluții de creditare adaptate nevoilor tinerilor, care să permită accesul mai facil la locuințe.
În concluzie, accesibilitatea locuințelor în România se dovedește a fi o problemă complexă, influențată de o serie de factori economici și sociali. Adaptarea la această realitate necesită un efort concertat din partea tuturor factorilor implicați pentru a îmbunătăți perspectivele de locuințe pentru viitoarele generații.
Astfel, se poate spera că un viitor în care tinerii români vor putea să-și permită o locuință nu va mai fi doar un vis, ci și o realitate tangibilă.
Sursa: financiarul.ro
