În România, impozitul pe construcțiile speciale (cunoscut ca „taxa pe stâlp”), care s-a aplicat cel mai recent în anul 2016, a fost „reactivat” de Guvern în acest an prin OUG. Totuși, pentru a fi operaționalizat efectiv, impozitul datorat de persoanele juridice are nevoie de norme metodologice de la Ministerul Finanțelor.
Acesta are însă nevoie de norme metodologice de la Ministerul Finanțelor
Așa cum este astăzi formulat actul normativ și prevederea din ordonanța de la sfârșitul anului trecut, taxa pe stâlp se va aplica tuturor construcțiilor speciale, inclusiv instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile.
În declarațiile oferite de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, săptămâna aceasta și cea viitoare au loc negocieri între minister și companiile vizate de această nouă taxă.
Astfel, ”Am avansat foarte mult în discuțiile cu sectoarele vizate de acest impozit și săptămâna trecută și săptămâna aceasta am avut mai multe întâlniri cu companiile și cu organizațiile, patronatele din fiecare domeniu. Calculele sunt făcute pe mai multe sectoare, am organizat întâlniri separat cu cei din energie, cu cei din telecom, ne-am întâlnit și cu unele organizații din agricultură și continuăm aceste întâlniri și săptămâna viitoare, astfel încât să avem un impact calculat în detaliu pe fiecare domeniu în parte”, a declarat Tánczos Barna.
Companiile își doresc ca această taxă să se aplice pe un termen limitat, nu permanent
După cum spune ministrul, companiile își doresc ca această taxă să se aplice pe un termen limitat, nu permanent, și procentul de 1% să fie aplicat la valoarea contabilă netă a fiecărui activ.
În explicaţiile sale, ”Solicitările companiilor se referă, în primul și în primul rând, la limitarea în timp a acestui impozit. Este un element de analizat. Se referă de asemenea la specificarea bazei de calcul și aici toate companiile solicită aplicarea impozitului la valoarea contabilă netă, nu la alte valori, pentru că sunt foarte multe variante la care se poate aplica exact această taxă, dar solicitarea companiilor la un unison este ca acest impozit, dacă se aplică, să se aplice la valoarea contabilă netă”, spune Tánczos Barna.
Momentan în ordonanța în vigoare, taxa este stabilită la 1%. La întrebarea pusă de Economica, dacă ”Există posibilitatea ca valoarea acesteia să se schimbe sau nu, ministrul a răspuns: ”Vom vedea, nu zic nici da, nici nu, trebuie să vedem care vor fi concluziile la sfârșitul săptămânii viitoare”.
Contribuția taxei pe stâlp la buget cu multe peste estimarea inițială de 1,1 mld lei
În contextul financiar, ”Valoarea banilor care vor veni la buget din această taxă este mult mai mare decât estimarea inițială de 1,1 mld lei”, a declarat pentru Economica Tánczos Barna.
Impactul, așa cum spun companiile, este și încasările potențiale. Sunt mult peste cele care au fost estimate la început de colegii din minister, arată Barna.
Concret, ”Era un impozit nou, motiv pentru care era foarte greu de estimat ce are să semna un impact. Vom centraliza aceste date undeva la sfârșitul săptămânii viitoare, dar așa la prima vedere și impactul este mai mare pentru veniturile potențiale”, spune Tanczos Barna.
Estimarea inițială a fost de 1,100 miliarde de lei
În afirmaţiile sale, ”dar sumele sunt mai mari și depind foarte mult de baza de calcul. Și aici va trebui să luăm o decizie astfel încât companiile să nu fie afectate. Cel puțin unele spun că impactul ar fi foarte mare pentru ele și tocmai de aceea trebuie să analizăm și această opțiune de a aplica doar limitat în timp și să luăm și decizia cu privire la baza de calcul”, spune ministrul.
Acesta precizează că va analiza toate solicitărtile companiilor cu care discută până la sfârșitul săptămânii viitoare , urmân ca în cursul lunii martie până la sfârșit să poată apărea și normele metodologice de aplicare a ordonanței, care vor fi puse în consultare publică.
Abia după apariția motivării Curții Constituționale se va putea calcula cât are statul de plată în contul suprataxei aplicată companiilor din energieă
S-a facut un calcul cât ar urma să plătească bugetul companiilor din energie care au plătit suprataxa care în final a fost considerată neconstituțională de Curtea Constituționala? Si daca da, de unde se vor plati acesti bani?, a întrebat Economica.
Astfel, ”Există într-adevăr o decizie, nu avem o motivare din partea Curții. Motivarea este extrem de importantă pentru că va detalia modalitatea ce înseamnă această neconstituționalitate. Deocamdată nu putem să facem calcule. În cazul în care va trebui să restituim ceva, cu siguranță vom găsi o soluție acceptabilă și pentru stat și pentru companiile care trebuie să primească banii înapoi. Vom aplica, fără doar și poate, decizia curții, așa cum încasările au venit în timp și restituirile probabil se vor face în timp”, a precizat Tanczos Barna.
Prin OUG 27, este pus în aplicare Regulamentul European 2022/1854, introdus în octombrie 2022 pentru a sprijini consumatorii, drept răspuns la creşterea accelerată a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice. Regulamentul include câteva măsuri de bază, una dintre acestea fiind o contribuţie temporară de solidaritate din partea companiilor de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi rafinare, în cotă de minim 33% din profituri excedentare, care se aplică în plus faţă de impozitele şi taxele generale din legislaţia naţională, explică reprezentantul companiei de consultanţă şi audit.
În articolul din OUG 27 considerat neconstituțional instituia practic supraimpozitarea tuturor producătorilor de energie electrică, iar o anexă din OUG, considerată și ea acum neconstituțională, detalia modul de calcul al impozitului. În esență, orice producător de energie electrică, inclusiv cei din sectorul regenerabilelor, a trebuit, de atunci, să plătească 100% din ce depășea prețul de 400 de lei/MWh, indiferent cu cât a vândut energia. Banii au mers către Fondul de Tranziție Energetică, din care s-au plătit (niciodată la timp, și sunt și acum restanțe de un miliard de euro) furnizorii care au fost obligați să factureze prețurile plafonate la energie și gaze către clienții lor.
Sursa – www.economica.net
