Învestirea guvernului Tomac decide mai mult decât un nou Cabinet. Ce riscă România pentru PNRR, OCDE și deficit

Premierul desemnat Eugen Tomac a anunțat, într-un interviu acordat publicației Politico, că va păstra direcția de reducere a deficitului stabilită de Executivul condus de Ilie Bolojan și că vrea accelerarea reformelor europene, deși nu are încă garanția unei majorități parlamentare. Termenul până la care trebuie să prezinte Parlamentului echipa și programul de guvernare este 14 iunie, potrivit Constituției.

În practică, miza nu este doar formarea unui nou Cabinet după căderea guvernului Bolojan luna trecută, ci dacă România poate trece de următoarele săptămâni fără o nouă amânare a reformelor de care depind fondurile europene, credibilitatea fiscală și dosare externe precum aderarea la OCDE. Numărul decisiv din Parlament este 233, atât fiind necesare pentru învestire, iar PNL și USR au anunțat public că nu vor susține propunerea lui Tomac.

Mesajul central al premierului desemnat este că nu schimbă linia fiscală, chiar dacă admite costurile politice. Eugen Tomac (premier desemnat) a spus că „traiectoria de reducere a deficitului este aceeași” și a legat această continuitate de nevoia de a evita pierderea credibilității, într-un moment în care orice blocaj politic poate cântări atât în relația cu Bruxellesul, cât și pe piețele financiare.

Pentru mediul de afaceri, semnalul relevant este altul: Tomac susține că vrea să oprească schimbările fiscale imprevizibile. El a afirmat că va fi reluat „dialogul instituționalizat și permanent cu comunitatea de afaceri”, motivând că politicile fiscale neregulate de după 2022 „ne-au costat credibilitate și nu le vom repeta”. Asta ar însemna, dacă va obține votul Parlamentului, o încercare de a tempera tensiunea dintre stat și companii exact într-o perioadă în care antreprenorii sunt presați de termenele din PNRR.

Tomac mută presiunea pe reforme și pe termenele europene

Premierul desemnat a indicat trei puncte externe pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea economică: obiectivul final PNRR, facilitatea SAFE și aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Ordinea e importantă, pentru că trimite la trei canale diferite de credibilitate: bani europeni, capacitate de finanțare și validare instituțională internațională.

Potrivit Adevarul, Tomac a spus direct că aceste trei repere „sunt, sincer, mai importante decât orice angajament retoric”. Pentru cititor, asta înseamnă că noul premier desemnat încearcă să lege supraviețuirea politică a Cabinetului de rezultate măsurabile, nu de simple negocieri de culise.

Și calendarul invocat este unul foarte strâns. Eugen Tomac (premier desemnat) a anunțat „presiune maximă asupra antreprenorilor și autorităților pentru a finaliza proiectele până pe 31 august” și a adăugat: „Va fi o vară fierbinte. Nu ne putem permite vacanțe în timp ce România pierde bani. Voi fi neiertător cu oricine nu depune efort”.

Aici apare și limita informațiilor publice. Tomac vorbește despre nouă etape de reformă care „trebuie încă adoptate ca legislație primară”, dar în interviu nu detaliază care sunt exact aceste nouă jaloane și nici care dintre ele sunt „dificil de realizat din punct de vedere politic”. Fără această listă, Parlamentul și publicul nu pot evalua încă unde s-ar putea bloca efectiv pachetul de reforme.

Promisiunea pentru firme este tăierea autorizațiilor fără scop

Pe partea internă, Tomac a încercat să vorbească și despre povara birocratică. El a promis publicarea unui „inventar public al fiecărei autorizații necesare pentru orice activitate comercială” și eliminarea acelora „care nu au niciun scop”.

Dar și aici diferența se va vedea doar dacă măsura trece din declarație în act administrativ. Pentru companii, un astfel de inventar ar conta mai ales dacă reduce timpul și costul intrării într-o activitate comercială, nu doar dacă adună pe o listă procedurile deja cunoscute. Tomac a completat că vrea „o acțiune mult mai agresivă în ceea ce privește digitalizarea și eliminarea barierelor birocratice pentru cetățeni și antreprenori”.

Numai că acest plan vine peste un impas politic deschis. PNL și USR au anunțat că nu vor susține formula de guvern propusă de el, deși premierul desemnat a încercat să obțină sprijin oferindu-le posibilitatea de a modifica lista de miniștri. USR urmează să decidă vineri dacă votează sau nu pentru învestire, într-un vot care poate schimba șansele de a atinge pragul de 233 de voturi.

Fără vot în Parlament, Tomac invocă ordonanțele de urgență

Premierul desemnat a avertizat că, dacă Legislativul nu adoptă reformele, Executivul ar urma să folosească instrumentele aflate la dispoziție. „Dacă Parlamentul nu acționează, guvernul meu va folosi toate instrumentele disponibile, inclusiv ordonanțe de urgență, acolo unde cadrul legal permite”, a spus Tomac.

Formularea lasă însă o necunoscută importantă. Interviul nu precizează care este exact cadrul legal pe care mizează pentru aceste ordonanțe și nici ce reforme ar putea fi împinse astfel, fără vot parlamentar clasic. Pentru economie și pentru relația cu Comisia Europeană, diferența este majoră: unele măsuri pot fi accelerate, altele nu pot ocoli procedura legislativă.

Iar presiunea nu este doar administrativă, ci și electorală. Politico a semnalat că austeritatea și turbulențele politice au alimentat ascensiunea Alianței pentru Unirea Românilor, partid aflat acum în frunte în sondajele naționale. Tomac a admis riscul și a spus că „constrângerile fiscale percepute ca fiind nedrepte, constrângeri care afectează cetățeanul mai întâi și privilegiații la urmă, alimentează extremele”.

Schimbarea din Cabinet și linia roșie față de AUR

Până acum, singura modificare anunțată în formula guvernamentală este la Ministerul Culturii. Adrian Papahagi s-a retras, iar în lista finală a miniștrilor a fost trecut Mihai Ghyka. Restul componenței Cabinetului propus nu este detaliată în dosarul făcut public odată cu interviul.

Tomac a exclus explicit o înțelegere cu partidele de extremă dreapta. El a spus că nu va accepta „partidele politice care acționează împotriva interesului național al României”, indicând AUR ca exemplu. Declarația contează politic, fiindcă reduce și mai mult spațiul de negociere pentru obținerea majorității într-un Parlament deja fragmentat.

Desemnarea lui Eugen Tomac a venit după ce președintele Nicușor Dan l-a însărcinat să formeze un guvern tehnocrat, după colapsul executivului condus de Ilie Bolojan în luna precedentă. Până la 14 iunie, Tomac trebuie să meargă în Parlament cu lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul USR anunțat pentru vineri poate decide dacă acest termen deschide o învestire sau prelungește criza politică.