Irakul rămâne fără gaz iranian și pierde 3.100 de megawați din rețea
Importurile de gaze iraniene către Irak au fost complet întrerupte. Ministerul irakian al electricității a făcut anunțul miercuri, pe fondul unor atacuri intense asupra infrastructurii de petrol și gaze din Iran, o lovitură care destabilizează și mai mult regiunea.
Criză energetică la Bagdad
Consecințele se simt deja puternic. Aproximativ 3.100 de megawați au fost retrași din rețeaua electrică a Irakului, o țară care depindea de vecinul său pentru aproximativ o treime din necesarul său de gaze. Aceste resurse erau folosite, în mare parte, pentru producerea de energie electrică.
Reducerile de gaze sporesc riscul unei crize economice în Irak. Și nu-i chiar așa simplu. Țara a trebuit deja să oprească o mare parte din exporturile sale de petrol în contextul crizei actuale, iar această nouă problemă adaugă o presiune imensă. V-ați gândit vreodată cum ar fi să rămâneți brusc fără o treime din energie?
Infrastructura iraniană, sub asediu
În Iran, situația este la fel de gravă. Mai devreme în cursul zilei, atacurile aeriene au lovit infrastructura vastului câmp de gaze offshore South Pars, care este, de fapt, cea mai importantă sursă de gaze naturale a țării. Acest atac ar putea agrava și mai mult penuria de energie internă, deja acută, cu care se confruntă Teheranul.
Prețul petrolului explodează
Impactul este global.
Pe piețele internaționale, prețurile petrolului cresc din nou, după atacurile asupra zăcământului cheie din Iran. Barilul a ajuns deja la 110 dolari. E drept că totul se întâmplă în contextul unui război extins în Orientul Mijlociu, ajuns în ziua a 19-a. Iranul a lovit cele mai mari rafinării din lume, în Qatar și Arabia Saudită, în timp ce Hezbollah continuă atacurile în Israel.
Iar Israelul răspunde, bombardând ținte în Liban, nordul Iranului și chiar nave ale Iranului din Marea Caspică.
Reacții pe scena internațională
Numărul soldaților americani răniți în războiul din Iran a depășit 200, fiind înregistrați în șapte țări. În acest timp, miniștrii de externe ai UE discută despre conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Kaja Kallas (premierul Estoniei) a anunțat că Ucraina rămâne prioritatea principală a securității europene, în ciuda tensiunilor din regiune.
Numai ca ecourile ajung și mai departe. Președintele american Donald Trump a recunoscut că președintele Vladimir Putin ar putea ajuta „puțin” Iranul în acest conflict. În același timp, Qatar Airways a introdus un program limitat de zboruri către și dinspre Doha.
Garda Revoluționară Islamică a transmis că atacurile asupra Tel Avivului au fost o „răzbunare” pentru uciderea lui Larijani, semnalând că spirala violenței este departe de a se fi încheiat.
