Isărescu critică dur păsăreasca bancherilor care zăpăcește lumea
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat un atac direct la adresa limbajului tehnic folosit de specialiștii din finanțe, pe care l-a numit „păsăreasca lor”. El avertizează că acest jargon nu face decât să zăpăcească publicul și să submineze eforturile de educație financiară. Avertismentul a fost lansat în deschiderea Forumului Educației Financiare, organizat la Academia de Studii Economice din București.
Mesajul său central este că stabilitatea financiară este ca sănătatea: o prețuiești cu adevărat abia când o pierzi.
„Mă bagă în ceață după cinci minute”
Mugur Isărescu a recunoscut că problema comunicării este atât de gravă, încât chiar și el, în calitate de specialist, se simte uneori depășit de limbajul ultra-tehnic al colegilor săi. El a oferit un exemplu personal pentru a ilustra cât de adâncă este prăpastia dintre experți și publicul larg. „Comunicarea este o meserie în domeniul bancar. Și eu, dacă vorbesc cu dealerul meu principal, după cinci minute mă bagă în ceață, cu toate că sunt specialist”, a declarat guvernatorul BNR.
Mai exact, el a arătat că atunci când experții încearcă să explice concepte complexe în apariții publice, rezultatul este adesea o confuzie generalizată, în loc de clarificare. „Dacă apar în public și încearcă să dea explicații în păsăreasca lor, zăpăcesc lumea mai mult”, a continuat Isărescu. Această critică vizează direct incapacitatea sistemului bancar de a traduce informațiile financiare într-un limbaj accesibil pentru cetățeanul de rând, care are nevoie să înțeleagă contracte de credit, riscuri de investiții sau simple rapoarte economice.
Or, această barieră de limbaj nu este doar o problemă de stil. Ea are consecințe directe asupra deciziilor financiare pe care le iau oamenii și alimentează neîncrederea într-un sistem perceput ca fiind opac și distant.
Mesajele se pierd pe drum, pe burtieră apare altceva
O altă problemă majoră semnalată de guvernator este felul în care mesajele economice sunt distorsionate odată ce intră în spațiul public. Isărescu a explicat că există un deficit de „canale de transmisie” eficiente, care să preia și să transmită corect și nuanțat informația de la sursă la cetățean.
El a criticat direct modul în care media, în goana după senzațional, simplifică sau reinterpretează declarațiile oficiale, uneori schimbându-le complet sensul.
„Zici ceva la o televiziune și apare pe burtieră altceva. Până când corectezi, deja a apărut o altă știre”, a afirmat Isărescu, descriind frustrarea de a lupta cu un flux de informații rapide și adesea superficiale. Această dinamică face aproape imposibilă corectarea informațiilor eronate și poate contribui la decizii pripite din partea populației sau a investitorilor, bazate pe titluri scoase din context.
În opinia sa, această verigă slabă în lanțul de comunicare anulează o bună parte din eforturile Băncii Naționale și ale altor instituții de a crește nivelul de înțelegere a fenomenelor economice.
O chestiune de securitate națională
Dincolo de problemele de comunicare, Mugur Isărescu a insistat că educația financiară trebuie privită ca o prioritate strategică pentru România. El a legat direct acest domeniu de securitatea națională, argumentând că sistemele financiare sunt coloana vertebrală a funcționării unui stat modern și nu pot fi reduse la simple instrumente de informare.
Un public educat financiar este mai puțin vulnerabil la fraude, la dezinformări și la politici economice populiste care pot genera dezechilibre pe termen lung. Stabilitatea sistemului financiar asigură funcționarea normală a economiei, de la plata salariilor și a pensiilor până la finanțarea proiectelor de infrastructură sau a apărării.
Dar mesajul său central a fost un avertisment legat de percepția publică asupra stabilității. Isărescu a observat că oamenii par să se fi obișnuit cu un climat de calm economic și nu mai percep riscurile, considerând stabilitatea un dat. „Lumea s-a plictisit că noi tot repetăm stabilitate financiară”, a spus el.
Apoi a încheiat cu o analogie puternică și o întrebare directă, menită să scuture audiența. „Stabilitatea financiară e ca sănătatea: îți dai seama cât de importantă e numai în momentul în care o pierzi. Chiar vrem instabilitate?”.
