Islanda pregătește referendum pentru aderarea la UE până în 2028
Guvernul de la Reykjavík pregătește un referendum important pentru luna august, în care cetățenii vor decide dacă Islanda ar trebui să reia oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Într-un context global tot mai instabil, ministrul de externe Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir trage un semnal de alarmă, avertizând că un refuz ar putea izola țara.
Referendumul, o decizie cu două tăișuri
Întrebarea pusă islandezilor va fi cât se poate de directă: continuarea negocierilor – da sau nu. Dacă răspunsul va fi afirmativ, vor demara discuțiile cu Bruxelles-ul, iar un eventual acord final va fi supus, din nou, votului popular printr-un al doilea referendum. Miza este uriașă. Ministrul de externe a subliniat fără ocolișuri consecințele unui vot negativ: „Dacă spui nu, închizi multe uși. Există riscul ca Islanda să rămână singură.”
De ce acum? Contextul geopolitic presează
Dar de ce această grabă, v-ați putea întreba? Lucrurile stau puțin diferit față de anii trecuți. Tensiunile recente dintre Statele Unite și aliații europeni, inclusiv disputa legată de Groenlanda, au determinat Reykjavík să caute mai multă predictibilitate și stabilitate în cadrul Uniunii Europene. E drept că Islanda este deja membră NATO, dar oficialii consideră că apartenența la UE ar aduce un plus de securitate economică și, mai ales, acces la masa deciziilor politice comune. ar oferi țării o poziție mult mai solidă într-un bloc de state „cu aceleași valori”.
Avertismentul Brexit, un exemplu de „așa nu”
Numai că oficialii islandezi privesc cu maximă prudență întregul proces, având în minte exemplul dureros al Brexitului. Ministrul de externe a atras atenția asupra modului în care dezbaterea din Marea Britanie a fost viciată de promisiuni nerealiste și informații false. „Toată lumea știe ce s-a întâmplat la Brexit și ce informații false au fost puse pe masă”, a declarat Gunnarsdóttir. Mesajul este clar: procesul de aderare nu va fi simplu și necesită o informare la sânge a populației, nu lozinci de campanie.
O integrare deja avansată
Islanda nu pornește, totuși, de la zero. Țara este deja profund integrată în arhitectura europeană, fiind membră a Spațiului Economic European (prin EFTA – Asociația Europeană a Liberului Schimb) și a Spațiului Schengen, care asigură libera circulație.
Asta înseamnă, pe bune, că legislația și standardele islandeze sunt în mare parte aliniate la cele europene.
Iar acest avantaj ar putea face ca procesul de aderare să fie relativ rapid. Guvernul de la Reykjavík estimează că negocierile ar putea fi finalizate chiar și până în 2028. Cu o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, Islanda se află în fața unei decizii strategice care îi va defini viitorul: singură în fața furtunilor globale sau parte a unui bloc ce promite stabilitate.
