Jocurile de putere de la Beijing schimbă totul. Ce negociază Putin după vizita lui Trump

Vladimir Putin ajunge la Beijing marți seara pentru o întâlnire oficială cu Xi Jinping, la mai puțin de o săptămână după ce Donald Trump a părăsit capitala chineză. Deși Moscova insistă că vizita este o simplă continuare a parteneriatului strategic, componența masivă a delegației ruse trădează o dependență economică tot mai accentuată față de China.
Miza reală a negocierilor
Dincolo de declarațiile oficiale, miza acestei succesiuni diplomatice este uriașă și privește direct arhitectura de securitate a Europei, inclusiv a României. Dacă Beijingul decide să folosească influența sa asupra Moscovei ca monedă de schimb în relația cu Washingtonul, cursul războiului din Ucraina ar putea suferi modificări majore, cu implicații imediate pentru flancul estic al NATO. China a devenit cel mai important partener internațional al Rusiei de la începutul invaziei, iar sprijinul său economic și diplomatic susține efortul de război al Kremlinului, ajuns acum în al cincilea an.
Spre deosebire de summiturile anterioare, actuala vizită are loc pe fondul unui impas diplomatic american. Vizita recentă a lui Donald Trump în China s-a încheiat fără progrese semnificative pe dosarele comerciale, pe problema iraniană sau pe criza ucraineană. În acest climat, Rusia caută să își consolideze poziția. Iar lucrurile stau destul de clar: Moscova are nevoie disperată de piețele și tehnologia chineză pentru a supraviețui sancțiunilor.
RecomandariSe schimbă totul pe harta puterii globale. Ce caută de fapt Putin la BeijingDelegație fără precedent pentru Kremlin
Într-o analiză publicată recent de Euronews se subliniază că delegația lui Vladimir Putin este una neobișnuit de extinsă. Pe lângă reprezentanți ai mediului de afaceri, liderul rus este însoțit de cinci vicepremieri, opt miniștri, mai mulți guvernatori regionali și șeful băncii centrale.
Cifrele vorbesc de la sine despre vulnerabilitatea economică a Rusiei.
Un nume atrage însă atenția în mod special în această delegație (formată din zeci de oficiali de rang înalt): Kirill Dmitriev. Oficial șef al Fondului Rus de Investiții Directe, Dmitriev a devenit negociatorul-cheie al Kremlinului cu administrația americană în eforturile diplomatice de a pune capăt invaziei din Ucraina. Prezența sa la Beijing sugerează că discuțiile vor depăși simpla cooperare comercială bilaterală. Oficialii ruși neagă, totuși, orice corelație între cele două vizite succesive de la Beijing.
„Trebuie menționat că nu există nicio legătură între vizitele lui Trump și Putin. De obicei, convenim în avans agenda discuțiilor cu partea chineză.” – Iuri Ușakov, consilier prezidențial
Taiwanul ca monedă de schimb
Dar oare chiar este o coincidență? Consilierul rus a explicat că vizita lui Putin fusese stabilită inițial în februarie, în timp ce Trump trebuia să ajungă în martie sau aprilie.
„Apoi, din motive evidente legate de situația iraniană, a fost mutată mai devreme pentru 13-15 mai, ceea ce înseamnă că a avut loc chiar înaintea călătoriei noastre la Beijing.” – Iuri Ușakov, consilier prezidențial
Pentru Xi Jinping, prioritatea absolută nu este Ucraina, ci Taiwanul. Și aici, administrația americană pare dispusă să testeze limitele negocierilor. Deși Donald Trump a aprobat în decembrie un pachet record de armament pentru Taiwan, în valoare de 11 miliarde de dolari, președintele american a declarat recent că nu a dat încă aprobarea finală, adăugând că decizia depinde de China.
„Este o monedă de schimb foarte bună pentru noi, sincer.” – Donald Trump, președintele SUA
Suspendarea vânzărilor de arme americane către Taiwan ar reprezenta o victorie diplomatică majoră pentru Beijing, una pe care China ar putea-o considera mult mai valoroasă decât susținerea necondiționată a campaniei militare ruse. Rămâne de urmărit dacă Xi Jinping va alege să sacrifice interesele Moscovei în Ucraina pentru a obține concesii strategice din partea Washingtonului, decizia finală urmând să se contureze abia după încheierea discuțiilor directe din 20 mai.
RecomandariCe se întâmplă la Beijing. Decizia care schimba echilibrul global de putere





