UE discuta noi foraje de gaze in Marea Neagra. Factura la energie a crescut cu 24 de miliarde
Miniștrii energiei din Uniunea Europeană se reunesc pe 13 mai în Cipru pentru a discuta reluarea și extinderea forajelor interne de gaze naturale. Decizia vine pe fondul prețurilor uriașe la energie și al temerilor majore legate de securitatea aprovizionării.
Factura uriasa platita de europeni pentru importuri
Prețurile la gazele naturale rămân la un nivel extrem de ridicat. Europenii plătesc în prezent un tarif dublu față de consumatorii din Statele Unite și China. Iar situația s-a complicat și mai mult pe fondul conflictului condus de SUA care implică Iranul.
Europa a reușit să își reducă dependența de gazul rusesc de la 45% la doar 12% de la începutul războiului din Ucraina.
Numai că blocul comunitar este acum extrem de expus la volatilitatea pieței globale de gaze naturale lichefiate (GNL).
Costurile mai mari cu energia au adăugat deja o sumă estimată la 24 de miliarde de euro la costurile de import ale UE. Cifrele vorbesc de la sine.
Un document oficial pregătit de președinția cipriotă a Consiliului UE ridică o problemă clară. „Având în vedere șocurile actuale ale prețurilor și volatilitatea pieței globale de GNL, cum vedeți rolul resurselor indigene de gaze ca mecanism colectiv pentru stabilitatea prețurilor la nivelul întregii Uniuni?”, întreabă documentul adresat miniștrilor energiei.
Proiectul Neptun Deep si rezervele neexploatate
Mai multe state membre sunt tot mai deschise la ideea de a crește masiv producția internă. România este cap de afiș în acest plan european. Țara noastră extrage gaze din Marea Neagră din martie 2025, iar documentul european menționează direct proiectul românesc Neptun Deep ca resursă esențială pentru regiune.
V-ați gândit vreodată cât de mult depind facturile pe care le plătim iarna de aceste decizii luate la sute de kilometri distanță? Când gazul de import se scumpește pe bursele internaționale din cauza lipsei de resurse interne, românii simt imediat impactul în prețurile la încălzire și la produsele de bază de la raft.
Dincolo de România, pe baza datelor furnizate de Euronews, aflăm că Grecia a lansat din aprilie prima sa campanie de foraj de explorare offshore din ultimele patru decenii. Grecii caută rezerve în Marea Ionică, iar operațiunile efective vor începe la începutul anului 2027.
Italia ia în calcul reluarea proiectelor de explorare din Marea Mediterană (suspendate inițial în 2019). Polonia dezvoltă perimetre în Marea Baltică, în timp ce Croația a anunțat recent un acord susținut de SUA pentru extinderea conductelor și a infrastructurii energetice în Balcani. Există si planuri pentru o cooperare mai largă în Marea Nordului.
Ciprul deține cele mai mari rezerve neexploatate din regiune. Evaluările geologice indică aproximativ 324,1 miliarde de metri cubi de gaze. Această cantitate uriașă acoperă practic consumul mediu anual al întregii Uniuni Europene.
Lupta dintre securitatea energetica si tintele de mediu
Până la urmă, extinderea forajelor lovește direct în ambițiile climatice ale Bruxelles-ului. Comisarul pentru politici climatice, Wopke Hoekstra, susține în continuare oprirea forajelor de petrol și gaze. Organizația ecologistă Climate Action Network Europe a trimis deja o scrisoare înainte de reuniunea din Cipru, prin care cere miniștrilor să adopte un obiectiv anual obligatoriu de reducere a cererii de gaze cu 7%.
Dar industria are cu totul alte calcule. Reprezentanții sectorului energetic avertizează că energia regenerabilă pur și simplu nu poate acoperi cererea pe termen scurt.
Andreas Guth, secretarul general al Eurogas, a explicat situația fără ocolișuri. „Asigurarea autonomiei strategice a Europei va necesita un mix energetic diversificat, incluzând producția internă de gaze naturale alături de extinderea accelerată a gazelor regenerabile și cu emisii reduse de carbon, atât interne, cât și importate, cum ar fi biometanul și hidrogenul”, a declarat Guth. Acesta a adăugat că adaptarea și reprofilarea infrastructurii existente în timp va fi esențială pentru protejarea investițiilor pe termen lung, menținând în același timp progresul către neutralitatea climatică.
E drept că liderii UE cer constant cetățenilor și firmelor să reducă consumul, insistând că independența pe termen lung depinde de regenerabile.
Comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, a recunoscut însă realitatea din teren încă din luna martie. „Pe termen scurt și mediu, vom avea în continuare nevoie de destul de mult gaz, iar această nevoie a crescut odată cu decizia noastră de a elimina treptat gazul rusesc”, a declarat Jørgensen în fața jurnaliștilor.
Integrarea completă a energiei eoliene și solare necesită modernizări masive ale rețelelor electrice și infrastructură de stocare la scară largă. Experții estimează că această tranziție va dura ani de zile și va necesita investiții uriașe de trilioane de euro.
