László Tőkés cere „repararea Trianonului” lângă Viktor Orbán

Alături de Viktor Orbán, în România, László Tőkés a reluat tema Trianonului. A formulat-o în termeni fermi. Guvernarea Fidesz-KDNP s-a angajat, conform discursului său, în „repararea Trianonului”. Face acest lucru prin acordarea cetățeniei etnicilor maghiari și prin promovarea unității naționale peste granițe.

Viktor Orbán a rupt legăturile cu internaționalismul comunist și a început „opera istorică de reunificare a națiunii peste granițe”, a spus Tőkés. Această formulare nu are doar o miză simbolică pentru publicul maghiar. Ea readuce în spațiul politic românesc un vocabular revizionist legat de Tratatul de la Trianon, chiar în timpul unei noi vizite a lui Viktor Orbán în Transilvania.

Tőkés a legat explicit de această idee două decizii ale Budapestei: legea privind unitatea națională și acordarea cetățeniei maghiare etnicilor din afara Ungariei. A prezentat aceste măsuri drept o corecție istorică. Pentru relațiile româno-maghiare, formularea este directă, nu o referință culturală vagă. Politica actuală a Budapestei este astfel asociată direct cu tema Trianonului.

„Domnule prim-ministru, dumneavoastră ați rupt definitiv cu internaționalismul comunist străin de națiune și ați redat maghiarimii demnitatea și respectul de sine.”

Tőkés a continuat cu fraza care stabilește miza discursului, după cum relatează Mediafax.

„Prin Legea unității naționale și prin acordarea cetățeniei compatrioților rămași în afara granițelor, v-ați angajat în repararea Trianonului.”

Tőkés a dublat tema Trianonului cu un atac la o decizie din 1945

Tőkés nu s-a oprit la politica actuală a Budapestei. A atacat și o hotărâre a Uniunii Populare Maghiare din noiembrie 1945, pe care a numit-o un „Trianon voluntar”. Acuzația sa a fost că organizația ar fi renunțat la revendicările teritoriale asupra Transilvaniei de Nord, în favoarea guvernului Petru Groza.

„Uniunea a renunțat ea însăși la revendicările teritoriale considerate legitime ale maghiarilor din Transilvania.”

Mesajul include o puternică încărcătură politică internă. Nu vizează doar memoria unui tratat. Vizează și o veche linie de ruptură din politica maghiară referitoare la Transilvania și la compromisurile de după război. Consecința imediată pentru publicul din România este reactivarea unei teme care produce reacții diplomatice și politice, depășind registrul cultural sau comemorativ.

Orbán a fost lăudat, dar Budapesta a primit și critici

Discursul a avut și o a doua direcție. Tőkés a criticat intențiile conducerii actuale de la Budapesta de a modifica Legea fundamentală a Ungariei, asociindu-le cu o mentalitate comunistă. Detaliile acestor modificări nu au fost precizate, dar contrastul politic este limpede: același vorbitor care îl laudă pe Orbán pentru unitatea națiunii peste granițe contestă, în același timp, o parte din direcția actuală a puterii de la Budapesta.

Tot în acest discurs, Tőkés a invocat comemorarea a 130 de ani de la nașterea episcopului Márton Áron. A amintit că Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a dedicat anul 2026 memoriei acestuia. Referința mută o parte din discurs în registrul identitar și religios, fără a schimba nucleul politic al intervenției.

Seria vizitelor și declarațiilor lui Viktor Orbán în Transilvania a fost însoțită, recurent, de mesaje suveraniste și de accentul pus pe unitatea națiunii maghiare. De această dată, Tőkés a împins tema mai departe, până la formula „reparării Trianonului”. Acest lucru ridică miza politică și electorală a prezenței premierului ungar în România. Anul 2026, dedicat memoriei lui Márton Áron de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, este singurul reper de timp indicat explicit în discurs.