Leonardo Badea (BNR): Sporirea versatilității economiei locale în contextul reconstrucției post-pandemice

Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR, a afirmat:

„În ultimele săptămâni, s-a observat o schimbare favorabilă în întreaga Europă, deși riscurile pandemice rămân semnificative. Deși îngrijorările legate de numărul de infectări și efectele pandemiei persistă, acestea au fost înlocuite de o concentrare pe reluarea activităților și adaptarea la o nouă normalitate. Această schimbare de paradigmă reprezintă un câștig considerabil, mutând accentul de la fricile legate de criză către o abordare constructivă, axată pe reconstrucția economiei și a societății, oferind astfel speranța depășirii celor mai dificile momente. Chiar dacă provocările rămân, angajamentul nostru față de un viitor mai bun este deja un succes semnificativ.

Este esențial ca fiecare dintre noi să contribuie la eforturile de relansare, nu doar din perspectiva responsabilităților profesionale, ci și prin implicarea personală în găsirea celor mai bune soluții pentru noi înșine, familiile noastre, comunitățile și organizațiile din care facem parte, atât la nivel național, cât și european. Aceasta implică o participare activă, onestă și constructivă în implementarea acestor soluții.

În acest context, am realizat o sinteză a câtorva direcții importante pentru perioada imediat următoare, care ar putea sprijini eforturile noastre colective de consolidare a economiei locale.

Analizând măsurile adoptate de diverse țări în lupta împotriva pandemiei COVID-19, putem observa că acestea se împart în trei categorii principale:

1. Măsuri cu impact fiscal imediat, care afectează rapid bugetul, fără compensații ulterioare. Acestea includ asigurarea resurselor medicale, menținerea angajaților în șomaj tehnic, subvenționarea IMM-urilor și realizarea de investiții publice, toate având un impact semnificativ asupra cheltuielilor bugetare, precum și măsuri care reduc veniturile bugetare, cum ar fi suspendarea temporară a unor taxe.
2. Măsuri de amânare a plăților, care afectează bugetul în 2020, dar care vor îmbunătăți situația financiară în anii următori. Multe guverne au decis să amâne plățile de impozite, contribuții și rambursări de împrumuturi, îmbunătățind astfel lichiditatea persoanelor fizice și juridice, fără a anula obligațiile de plată.
3. Alte măsuri, cum ar fi garanțiile de lichiditate, care au un impact minim asupra bugetului în 2020, dar creează obligații contingente ce ar putea deveni cheltuieli în viitor. Acestea includ garanții pentru exporturi și linii de credit prin bănci de stat sau private.

Aceste măsuri au atenuat efectele devastatoare ale crizei și au contribuit la recuperarea economică. Totuși, pierderile sunt semnificative, iar structura economică a fost afectată. Rămâne incert dacă stimulentele vor genera o relansare rapidă sau dacă schimbările comportamentale ale consumatorilor și investitorilor vor necesita mai mult decât stimulente financiare pentru a reveni la creștere. Astfel, două întrebări esențiale rămân fără răspuns:

1. Dacă putem funcționa ca înainte de criză, cu doar mici ajustări, sau dacă avem nevoie urgentă de reforme structurale, care necesită timp.
2. Cât de repede putem restabili încrederea.

Majoritatea analiștilor economici consideră că recesiunea actuală ar putea urma două tipare: V sau U. O recesiune în formă de V este scurtă, cu o recuperare rapidă, în timp ce o recesiune în formă de U are o durată mai lungă înainte de recuperare. Recesiunea din 2007-2009 a fost un exemplu de recesiune în formă de U.

Deoarece recesiunea COVID-19 a fost parțial cauzată de restricțiile impuse pentru distanțare socială, se presupune că recuperarea va fi rapidă, în formă de V. Totuși, există argumente contrare. Nu știm câte valuri ale pandemiei vor apărea, ceea ce va influența semnificativ evoluția economică. Atâta timp cât COVID-19 va continua să se răspândească, oamenii vor ezita să revină la activitățile anterioare. Această ezitare este rațională. Economia nu își va recăpăta stabilitatea până când criza de sănătate nu va fi rezolvată, ceea ce implică recâștigarea încrederii. Aceasta depinde de dezvoltarea unui vaccin sau de înțelegerea modului în care putem coexista cu virusul. Chiar dacă am dori să credem că suntem mai curajoși decât alte națiuni europene, acest lucru nu ne va ajuta economic, deoarece exporturile noastre depind de condițiile externe.

După fiecare criză economică majoră, societatea tinde să dorească întoarcerea la starea anterioară. Totuși, poate că de data aceasta ar trebui să ne concentrăm nu pe revenire, ci pe evoluția către o societate economică mai robustă.

Crearea unui mediu de lucru mai sigur, adaptat specificului fiecărei activități, este esențială pentru recâștigarea încrederii în economie. Este necesar să stabilim protocoale clare care să permită oamenilor să revină în siguranță la locul de muncă. Aceasta implică implementarea unor măsuri de igienă stricte, testare extinsă și noi modele de gestionare a riscurilor. De asemenea, trebuie să stabilim linii directoare clare pentru deschiderea economiei și reacția la eventualele noi infecții.

Deși companiile private trebuie să găsească soluțiile și să suporte costurile, sprijinul financiar al statului și colaborarea cu institutele de cercetare sunt esențiale.

Găsirea unui echilibru între protejarea sănătății angajaților și controlul costurilor va fi o provocare. Rolul autorităților guvernamentale este crucial pentru a colabora cu sectorul privat în identificarea soluțiilor necesare.

Experiența medicilor români în contact cu mediul internațional a fost esențială în această perioadă. Această excelență profesională trebuie să continue și în viitor, pentru a implementa cele mai bune practici din alte țări.

România dispune de avantaje competitive care pot contribui la o ieșire de succes din criză. Infrastructura modernă de telecomunicații, specialiștii din domeniul IT și accesul la internet sunt doar câteva dintre acestea. Este esențial să valorificăm aceste resurse și să continuăm să investim în tehnologie. De exemplu, orașele mari din România sunt printre cele mai favorabile pentru munca de acasă, ceea ce ar putea atrage investiții străine în centre de suport și servicii la distanță.

Sectorul IT&C este strâns legat de afaceri. Companiile trebuie să integreze tehnologiile emergente în strategiile lor pentru a rămâne competitive. Inovațiile recente în domeniul sănătății, cum ar fi măștile antivirale și ventilatoarele, sunt exemple de progrese tehnologice generate de criza COVID-19.

Agricultura reprezintă un alt avantaj important pentru România. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, putem reduce dependența de condițiile climatice și putem deveni un centru regional de producție alimentară, asigurând astfel siguranța alimentară și îmbunătățind structura exporturilor.

Poziția strategică a României pe rutele comerciale este un alt factor favorabil. Dezvoltarea infrastructurii fizice va aduce beneficii în toate domeniile de activitate.

Există și alte domenii în care România are un avantaj competitiv, cum ar fi producția de mobilă, echipamente electrice și articole din cauciuc, care ar trebui să fie sprijinite prin programe guvernamentale.

Accesarea fondurilor europene este esențială pentru a sprijini aceste domenii. Colaborarea eficientă între sectorul public și cel privat este crucială pentru a atrage aceste resurse.

Regândirea lanțurilor de aprovizionare este o preocupare importantă. Criza recentă a demonstrat că nu putem depinde exclusiv de globalizare. O soluție realistă ar fi localizarea unei părți din aprovizionare, dar acest lucru necesită sprijin guvernamental pentru a menține competitivitatea.

În ceea ce privește redeschiderea economiei, trebuie să acceptăm că nu există o soluție fără riscuri. Menținerea restricțiilor va duce la colaps economic, așa că trebuie să găsim un compromis.

Este important să recunoaștem că piața liberă nu reglează totul. Politicile guvernamentale înțelepte sunt necesare pentru a sprijini funcționarea piețelor. Răspunsul corect la criza generată de COVID-19 ar putea fi o economie adaptată, capabilă să reducă producția fără a afecta lanțurile de aprovizionare.

În concluzie, iată câteva măsuri ce ar putea fi luate în considerare pentru relansarea economiei locale:

1. Promovarea producției locale de bunuri esențiale, cum ar fi alimentele și produsele de sănătate, pentru a asigura independența alimentară.
2. Sprijinirea companiilor în utilizarea telecomunicațiilor și comerțului electronic, îmbunătățind prezența online și serviciile pentru clienți.
3. Dezvoltarea unui proiect de finanțare pentru microferme, care să asigure o producție agricolă locală diversificată.
4. Sprijinirea companiilor în implementarea standardelor de siguranță la locul de muncă, inclusiv prin crearea de linii de producție pentru echipamente de protecție.
5. Guvernul poate sprijini achizițiile de echipamente medicale pentru companii, cum ar fi scannerele de temperatură.
6. Finanțarea cercetărilor pentru soluții de afaceri alternative, în parteneriat cu universitățile.
7. Crearea de clustere industriale virtuale pentru a dezvolta soluții inovatoare.
8. Investiții în procese de afaceri și inovație tehnologică, cu sprijin guvernamental pentru identificarea nevoilor emergente ale pieței.
9. Dezvoltarea de scheme de finanțare publică pentru investiții în rețelele de furnizori din domeniile strategice.

Provocările rămân în identificarea soluțiilor pentru a depăși criza. Este esențial să înțelegem cum să construim un viitor mai bun într-o societate complexă și interconectată.