Ludovic Orban spune că Nicușor Dan a încălcat Constituția de două ori. Ce reproșează în desemnarea premierului

Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, a susținut duminică, într-o conversație telefonică, faptul că președintele Nicușor Dan a încălcat Constituția în două momente distincte din procedura de desemnare a premierului: întâi la nominalizarea lui Eugen Tomac, apoi după retragerea acestuia.

Concret, Orban afirmă că prima problemă a apărut când a fost desemnat „cineva dintr-un partid politic parlamentar care nu era susținut de partidul respectiv”, iar a doua după depunerea mandatului de către Tomac, când, spune el, șeful statului nu a mai chemat partidele la consultări. Pentru miza politică imediată, acuzația contează fiindcă noua nominalizare, Adrian Veștea, are nevoie de cel puțin 233 de voturi în Parlament, iar orice dispută privind legitimitatea procedurii complică negocierile pentru majoritate.

Discuția nu este doar despre o dispută de orgolii între lideri politici. Dacă acuzațiile sunt preluate de partidele aflate în negocieri, costul practic poate fi prelungirea perioadei de incertitudine guvernamentală, exact în momentul în care refacerea coaliției depinde de împărțirea ministerelor și de acordul pe programul de guvernare.

Orban mută disputa de la negocieri politice la respectarea procedurii constituționale

Fostul lider liberal a formulat acuzația în termeni direcți. El a spus că „Nicușor Dan a încălcat de două ori Constituția”.

Și a detaliat ce consideră prima abatere: desemnarea unui nume care nu avea sprijinul partidului din care provenea.

„O dată pentru că a desemnat pe cineva dintr-un partid politic parlamentar care nu era susținut de partidul respectiv.”

În evaluarea lui Orban, problema nu s-a oprit acolo. După ce Tomac și-a depus mandatul, președintele ar fi trebuit să reia consultările politice înainte de o nouă desemnare.

„A doua încălcare era după depunerea mandatului de către Tomac, fără să facă consultări politice.”

Potrivit Mediafax, Orban a mers mai departe și a calificat episodul drept „un atac grosolan asupra democrației” și „o acțiune care arată premeditarea lui Nicușor Dan în distrugerea coaliției într-un moment în care România avea nevoie de stabilitate”. Despre întreaga procedură, fostul președinte al PNL a spus scurt: „Este inacceptabil.”

Eșecul nominalizării lui Tomac apasă acum pe șansele lui Adrian Veștea

Contextul imediat este eșecul politic al primei încercări. După căderea Guvernului Bolojan, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier, dar formula nu a trecut din lipsă de susținere din partea PNL și USR.

Iar după acest pas ratat, președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea să încerce formarea noului Cabinet. Miza este mai concretă decât disputa constituțională: fără minimum 233 de voturi în Parlament, noul guvern nu poate fi învestit.

Asta înseamnă că discuțiile nu se poartă doar pe nume, ci și pe arhitectura viitoarei majorități. Trebuie refăcută coaliția, trebuie împărțite portofoliile și trebuie convenit un program de guvernare care să poată aduna suficiente voturi.

Ce lipsește deocamdată din spațiul public este reacția celorlalte tabere

Datele disponibile până acum nu includ o reacție a lui Nicușor Dan la acuzațiile lui Ludovic Orban. Nu a fost anunțată public nici poziția partidelor din coaliție sau a opoziției față de interpretarea invocată de fostul lider PNL.

Dar tocmai această absență face ca disputa să rămână, pentru moment, una politică și de interpretare, nu una lămurită instituțional. Nu există, în informațiile făcute publice până acum, o evaluare oficială care să confirme sau să infirme dacă procedura de desemnare a încălcat Constituția.

Orban și-a sprijinit argumentul și pe ideea unui precedent negativ fără echivalent după 1989. El a afirmat că „Nimeni în istoria postdecembristă nu a făcut desemnări fără consultări și fără să desemneze candidați propuși de partide.” Formula este relevantă politic fiindcă încearcă să mute discuția de la o simplă decizie contestată la o posibilă ruptură de practică instituțională.

Pentru public, efectul imediat nu este juridic, ci unul de stabilitate politică

Numai că impactul direct nu se vede într-o sancțiune automată, ci în felul în care se negociază viitorul guvern. Cu cât acuzațiile de neconstituționalitate sunt folosite mai intens în jocul politic, cu atât crește riscul ca sprijinul pentru cabinetul propus de Adrian Veștea să fie obținut mai greu.

În termeni practici, România rămâne mai mult timp într-o zonă de provizorat politic. Pentru administrație și pentru partidele chemate să facă majoritatea, asta înseamnă decizii amânate și o presiune mai mare asupra negocierilor care trebuie să livreze cele 233 de voturi necesare.

Ultimul fapt cert din această succesiune este că Adrian Veștea este premierul desemnat și trebuie să obțină în Parlament minimum 233 de voturi pentru învestirea noului Guvern.