Maia Sandu a cerut returnarea sumelor nemeritate în scandalul Moldatsa. Cine sunt vizații și ce bani pot fi recuperați

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a intervenit public după scandalul declanșat de salariile mari plătite în companii de stat de la Chișinău și a cerut ca sumele considerate „nemeritate” să fie întoarse statului, referindu-se direct la cazul verișoarei sale, Anastasia Taburceanu, angajată la Moldatsa.

În cifre, cel mai clar reper din acest caz este salariul lunar de aproximativ 110 mii de lei încasat de Dumitru Vangheli, fost director la Moldatsa. Asta înseamnă o remunerație de ordinul sutelor de mii de lei pe câteva luni, iar miza nu mai este doar una de imagine: vorbim despre bani publici, despre numiri în funcții și despre filtrele care ar trebui să împiedice astfel de cazuri înainte să producă pagube.

Pentru publicul din Republica Moldova, dar și pentru cel din România care urmărește politica de la Chișinău, cazul are o miză simplă: dacă acuzațiile de favoritism și venituri nejustificate ating chiar anturajul familial al președintei, testul real este reacția instituțională. Nu doar cine pleacă din funcție, ci dacă se recuperează bani și dacă regulile de numire se schimbă.

Maia Sandu (președinta Republicii Moldova) a spus, într-o conferință de presă, că nu pune sub semnul întrebării activitatea majorității rudelor sale, despre care afirmă că lucrează de mult timp fie în instituții publice, fie în sectorul privat și își câștigă veniturile legal.

„Nu pot să dau o listă, acum, a tuturor rudelor. Unele dintre ele lucrează în instituțiile statului, cele mai multe lucrează de mult timp. Unele dintre ele lucrează în sectorul privat, iarăși, de mai mult timp. Oamenii și-au construit o carieră în timp și eu cred că marea lor majoritate sunt oameni onești și și-au câștigat și continuă să-și câștige salariul onest.”

Sandu își separă public poziția de cazul Anastasiei Taburceanu

Dar reacția cea mai apăsată a vizat-o pe Anastasia Taburceanu, fosta purtătoare de cuvânt de la Moldatsa. Președinta Republicii Moldova a spus că nu își poate explica ce s-a întâmplat și a cerut explicit returnarea banilor despre care a afirmat că au fost încasați fără a fi meritați.

„Nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat în cazul Anastasiei Taburceanu, nu o recunosc, nu pot să-mi explic aceste lucruri. Din păcate, în fiecare familie sau aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboață după care te doare capul. Regret acest lucru. Eu mi-am câștigat întotdeauna salariul cinstit și acesta a fost mesajul meu pentru toți, inclusiv pentru cei din familie.”

În termeni politici, formularea contează. Maia Sandu nu a ales o apărare de familie și nici o distanțare vagă, ci a pus în discuție recuperarea banilor publici. Numai că suma exactă pe care Anastasia Taburceanu ar trebui să o returneze și procedura concretă de recuperare nu au fost detaliate în informațiile făcute publice până acum.

Scandalul a pornit din ancheta care a vizat managementul companiilor publice aflate în subordinea guvernului de la Chișinău. Potrivit Unica, investigația a arătat nereguli la Moldatsa, inclusiv falsificarea CV-ului directorului Dumitru Vangheli, căruia i-au fost atribuite studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada.

Primul efect concret a fost demiterea directorului Moldatsa

Iar consecința imediată a fost demiterea lui Dumitru Vangheli din funcția de director la Moldatsa. Este, până acum, singura măsură punctuală anunțată clar în acest caz și singurul rezultat administrativ concret legat direct de anchetă.

Pentru cei care urmăresc ce se schimbă efectiv după un scandal public, acesta este reperul util: a existat o plecare din funcție, dar miza mai mare rămâne dacă sistemul care a permis asemenea numiri va fi modificat. Un director demis închide episodul personal. Nu rezolvă însă mecanismul care l-a adus acolo.

Chișinăul promite filtre noi pentru șefii companiilor de stat

Maia Sandu a anunțat un pachet de reforme prezentat ca o încercare de a opri abuzurile din companiile de stat. Planul include controale mai stricte asupra cheltuirii banilor publici și verificarea amănunțită a candidaților pentru funcțiile de conducere de către Serviciul de Informații și Securitate și Centrul Național Anticorupție.

Aici este punctul care poate avea efect dincolo de cazul Moldatsa. Dacă verificările SIS și CNA vor deveni filtru real înainte de numire, nu după izbucnirea unui scandal, presiunea publică se mută de la reacție la prevenție. Dar calendarul exact al acestor măsuri nu a fost anunțat.

Și tocmai aici stă vulnerabilitatea politică a momentului. Cazul nu se reduce la o rudă a șefei statului sau la un salariu foarte mare, ci lovește în credibilitatea instituțiilor care administrează bani publici și în promisiunea de integritate a actualei conduceri de la Chișinău. În plan extern, asemenea episoade cântăresc și în felul în care este privită capacitatea statului de a-și curăța propriile companii.

Moldatsa devine un test de integritate instituțională, nu doar un scandal de personal

Contextul mai larg este unul cunoscut în spațiul public: neîncrederea în felul în care funcționează statul, suspiciunile de corupție și tolerarea unor riscuri operaționale până când apar crize sau investigații de presă. Cazul Moldatsa a redeschis toate aceste teme deodată.

Ce rămâne de urmărit de aici înainte este simplu și măsurabil: dacă statul va recupera efectiv banii considerați necuveniți, dacă verificările promise pentru conducerea companiilor publice vor fi introduse și ce alte societăți de stat vor intra în această „curățenie generală” anunțată de Maia Sandu.

Până acum, singurele măsuri anunțate explicit sunt demiterea lui Dumitru Vangheli de la Moldatsa și pachetul de reforme care prevede controale stricte asupra banilor publici și verificarea candidaților pentru funcțiile de conducere de către SIS și CNA.