Mame surogat recrutate informal în România. Cine câștigă din lipsa legii și cine plătește riscurile

O investigație realizată cu camera ascunsă de reporterii Observator arată că, în România, sarcinile surogat sunt negociate informal în grupuri private de Facebook, prin intermediari și cu indicații venite inclusiv din spitale de stat și clinici private despre felul în care poate fi ocolită legislația privind filiația copilului.

Dincolo de anunț, miza este că această piață funcționează fără o lege specifică, fără statistici oficiale și fără un mecanism de control. Asta înseamnă că femei vulnerabile pot fi recrutate pentru sume de la câteva mii de euro până la 30.000 de euro, iar familiile care caută această soluție intră într-un traseu cu riscuri legale și medicale neclar reglementate.

Negocierile pornesc online și ajung până în cabinete medicale

Ancheta exclusivă a urmărit traseul complet al acestei rețele subterane, de la grupuri online cu sute de membri până la contactele directe cu intermediari și discuții cu personal medical. Potrivit informațiilor din investigație, tinere din România își oferă corpul pentru zeci de mii de euro, iar sumele cerute variază între câteva mii și 30.000 de euro. Raportat la pragul inferior menționat în dosar, vârful de 30.000 de euro este de până la 7,5 ori mai mare decât ofertele care pornesc de la 4.000 de euro în cazurile documentate anterior.

Unul dintre intermediarii filmați cu camera ascunsă rezumă astfel incertitudinea din acest circuit:

„Ca la loterie. Bagi banul, dar nu te aștepți să ajungi la final”

Pentru cititor, partea relevantă nu este doar existența unor anunțuri, ci felul în care o tranzacție privată ajunge să producă efecte juridice foarte concrete: cine apare în acte ca mamă, cine este trecut ca tată și cum se face ulterior renunțarea la copil urmată de adopție. Exact aici apare vulnerabilitatea tuturor părților implicate, mai ales în lipsa unor reguli clare și verificabile.

Medici filmați explică ocolirea filiației prin recunoaștere și adopție

Cel mai sensibil punct al anchetei este că medici din sistemul public și privat nu apar doar ca observatori, ci ca persoane care explică, în investigația filmată, cum ar putea fi depășite blocajele legale. Unul dintre ei descrie explicit un traseu prin care copilul ar fi declarat ca aparținând femeii care a purtat sarcina, după care ar urma recunoașterea paternității și adopția.

Citatul surprins de Observator este direct:

„Noi scriem că este al ei, ea spune că e cu soțul dumneavoastră, că s-au iubit ei. Îl trece pe el la tată și apoi ea renunță la copil și o să înfiați!”

Aici se vede și miza juridică. Nu este vorba doar despre o înțelegere financiară între adulți, ci despre modul în care este stabilită filiația unui copil. Fără o lege specifică pentru maternitatea surogat, fiecare astfel de caz riscă să fie împins într-o zonă gri, unde actele, consimțământul și renunțarea la copil pot deveni părți ale unui aranjament informal.

Lipsa legii lasă fără răspuns numărul cazurilor și posibilele sancțiuni

Conform Observatornews, în România nu există în prezent o lege specifică privind mamele surogat, nici statistici oficiale care să arate câte astfel de sarcini au fost încheiate sau sunt în derulare. Față de alte domenii medicale în care există raportări, registre sau proceduri de control, aici statul nu are, cel puțin din datele prezentate în dosar, nici măcar o imagine de ansamblu.

Dar absența cifrelor oficiale nu înseamnă că fenomenul este marginal. Ancheta vorbește despre grupuri online cu sute de membri, anunțuri directe și rețele de recomandare. Iar acest tip de infrastructură informală sugerează o piață suficient de stabilă încât să aibă intermediari, tarife și reguli proprii de negociere.

Pentru femeile recrutate, riscul evident este să intre într-o relație contractuală de fapt, fără protecțiile unei legi. Pentru familiile care plătesc, riscul este să investească sume mari într-un proces pe care chiar intermediarul îl compară cu o loterie. Iar pentru copil, problema centrală este statutul juridic de la naștere și traseul ulterior al actelor. O investigație arată că piața mamelor surogat din România implică plăți de 4.000-30.000 de euro.

Investigația reaprinde o temă ignorată și împinge presiunea spre autorități

Dosarul arată că nu este prima documentare jurnalistică pe acest subiect. O investigație anterioară a scos deja la iveală o rețea informală de mame surogat în România, cu plăți între 4.000 și 30.000 de euro și cu cadre medicale care indicau soluții pentru ocolirea regulilor de filiație. Noua investigație Observator confirmă acest tipar și îl duce mai departe, prin filmări noi și prin traseul descris mai complet.

Numai că întrebările esențiale rămân deschise. Dosarul nu indică, deocamdată, un număr exact al cazurilor documentate sau estimate la nivel național. Nu există încă, în informațiile făcute publice până acum, o reacție oficială a Ministerului Sănătății sau a Parchetului. Și nu este menționată o inițiativă legislativă concretă care să reglementeze sau să interzică expres această practică.

Din acest motiv, efectul public al anchetei depinde mai puțin de șocul dezvăluirii și mai mult de reacția instituțională care ar urma. Dacă nu apar controale, clarificări legale și o poziție oficială privind responsabilitatea intermediarilor și a cadrelor medicale, piața descrisă în investigație poate continua exact în forma în care a fost filmată.

Partea a doua a anchetei exclusive, intitulată „Bursa neagră a mamelor surogat”, va fi difuzată în această seară, în direct, la Observator 19 pe Antena 1, cu reacțiile autorităților, ale medicilor implicați și traseul complet al unei sarcini surogat.